ComenteazăIdentificarea tiparelor în care se modifică materialul genetic al virusului ne poate ajuta să dezvoltăm tratamente contra COVID-19 care să rămână eficiente în timp.
Toate organismele vii, inclusiv virusurile, suferă mutații în mod natural și cele benefice se perpetuează sub procesul de selecție naturală.
Mutațiile în sine nu sunt un lucru rău și nu am găsit vreo indicație că virusul dezvoltă mutații mai repede sau mai încet decât ne așteptam.
Profesorul Francois Balloux din cadrul Institutului Genetic UCL, coautor al studiului:
Cele 198 de mutații recurente observate în cadrul studiului arată că virusul evoluează în urma răspândirii acestuia la oameni, dar profesorul Balloux explică faptul că nu putem determina încă “dacă mutatiile îl fac mai letal sau mai contagios”.
Cea mai mare variabilitate genetică a fost observată în țările și regiunile cele mai puternic afectate, ceea ce sugerează că aceste locuri au trecut prin valuri independente de infecție și nu au avut un singur pacient zero.
Este posibil, deci, ca virusul să fi ajuns în “majoritatea țărilor” purtat de mai mulți indivizi în fazele incipiente ale epidemiei.
Nu este clar încă dacă mutațiile fac virusul mai letal
În același timp, este extrem de probabil că virusul a fost detectat relativ rapid după ce a trecut la oameni, judecând după genomul său, adaugă echipa. Trasarea în sens invers a dezvoltării acestor mutații indică faptul că prima transmisie la oameni a avut loc în ultimele luni din 2019, în urma căruia s-a răspândit rapid pe întregul glob.
Prezența unor mutații care se repetă în multiple tulpini independente de coronavirus arată că acesta se adaptează biologiei umane
Mutațiile, totuși, nu au afectat întregul genom al virusului. Sunt părți relativ mari din acesta care au rămas nemodificate sau care au suferit foarte puține schimbări, iar aceste zone sunt ținte promițătoare pentru dezvoltarea de noi vaccinuri sau tratamente, întrucât e probabil să rămână stabile și pe viitor.
Majoritatea mutațiilor observate în cadrul analizei sunt relativ minore și, per total, nu sunt diferențe genetice semnificative între diferitele tulpini de SARS-CoV-2.
Una din principalele piedici contra învingerii virusurilor e că un vaccin sau tratament poate să devină ineficient dacă intervin mutații genetice. Putem să ne îmbunătățim șansele de a ne păstra tratamentele eficiente dacă le concentrăm activitatea pe părțile din genom care sunt mai puțin probabil să sufere mutații.
Francois Balloux:
În unele cazuri, precum în Marea Britanie, diversitatea genetică a virusului a fost la fel de bogată precum cea observată la nivel global, indicând că țara a avut de-a face cu mai multe surse de infecție independente una de cealaltă.
Acest lucru poate fi o consecință a atitudinii relativ relaxate pe care a adoptat-o guvernul britanic în primele faze ale epidemiei sau a faptului că virusul a circulat la nivel global înainte de a fi detectat.
În același timp, este important să păstrăm în vedere faptul că nu multe țări beneficiază de infrastructură medicală de aceeași calitate precum Marea Britanie și e posibil ca în alte țări să nu avem suficiente probe pentru a observa întreaga diversitate genetică a virusului.
Echipa și-a făcut rezultatele publice printr-o aplicație open-source. Speră că, astfel, alți cercetători vor avea șansa să completeze baza de date folosind abordări similare și să permită o mai bună urmărire a mutațiilor suferite de virus la nivel global.
LIBERTATEA PUBLICĂ ARTICOLE DE ȘTIINȚĂ. În plină criză provocată de pandemia de coronavirus, mai mult ca oricând cititorii au nevoie de informație științifică de calitate, prezentată limpede. Libertatea a deschis o serie de colaborări cu jurnaliștii români de la publicația ZME Science, o platformă independentă de jurnalism de știință, alcătuită din experți care, în mod obișnuit, relatează pentru publicul avizat din străinătate. Ei scriu, în fiecare zi, mai multe articole în Libertatea. bazate pe cele mai recente date și studii despre epidemie.