De ce coronavirusul afectează selectiv bătrânii. O persoană în vârstă poate produce de 100 de ori mai puține limfocite T decât un copil

Dacă copiii sub 9 ani par foarte puțin afectați, răspunzând fără simptome sau cu simptome foarte ușoare la infecție, lucrurile sunt foarte periculoase pentru cei în vârstă. 

Cei infectați sub 50 de ani au o rată a decesului de 0,2-0,4%, în timp ce pentru cei cu vârste între 50 și 59 ani este de 1,3%, potrivit datelor deceselor pentru cazurile confirmate din China. 

Conform Institutului Național de Statistică, în 2019, populaţia de 65 de ani şi peste era în creştere, reprezentând 18,5% în totalul populaţiei rezidente din România (15,3% la bărbaţi şi 21,6% la femei).

Ce rol au bolile cronice în severitatea bolii COVID-19

Prezența unei boli cronice, care de cele mai multe ori se suprapune cu vârsta înaintată, are o influență importantă în evoluția severității COVID-19. Pentru cei cu boli cardiovasculare, rata mortalității este de 10,5%, pentru diabet este de 7,3%. 

Cei cu o boală respiratorie cronică (precum astmul și boala pulmonară obstructivă cronică) au o rată de deces de 6,3%. La pacienţii cu hipertensiune arterială (presiune arterială ridicată), rata de deces este de 6,0%, iar la cei cu cancer, 5,6%.

Recomandări

Catastrofa de la Scânteia, după 15 ani. Avocații au luat mai mult de jumătate din despăgubirile date de asigurător: peste 400.000 de euro de la orfani, văduve, părinți în doliu

În ţară sunt peste 1,7 milioane de cazuri de diabet, 70% dintre ele afectând persoanele peste 60 de ani. Aproximativ 8,3% din populația României peste 40 de ani suferă de bronhopneumopatia obstructivă cronică. 

“Nu este doar vârsta cronologică și care determină cum facem față unei infecții care poate pune viața în pericol, cum ar fi COVID-19”, a avertizat geriatrul și gerontologul George Kuchel de la Universitatea din Connecticut. 

Având multiple boli cronice și fiind firav este în multe feluri la fel de important sau mai important decât vârsta cronologică. Un individ de 80 de ani care este altfel sănătos și nu are o condiție fizică firavă ar putea fi mai rezistent în lupta împotriva infecției decât un individ de 60 de ani, cu multe afecțiuni cronice.

George Kuchel, geriatru, Connecticut:

Răspunsul sistemului imunitar

Însă prezența afecțiunilor cronice explică doar parțial rata mare de deces la persoanele în vârstă.

Sistemele noastre imunitare au două seturi de apărare împotriva virusurilor și a altor agenți patogeni: o armată de celule de primă linie, numite leucocite, care atacă microbii invadatori în câteva minute până la ore de la infecție, și o forță de a doua linie de anticorpi și celule T (alte leucocite) care încep lupta cu patogenii la câteva zile după infecție. 

Recomandări

Sondaj INSCOP la comanda Libertatea. Topul partidelor din România la alegerile parlamentare

O persoană în vârstă poate produce de 100 de ori mai puține limfocite T decât un copil

Odată cu înaintarea în vârstă, organismul are mai puține celule T, care produc substanțe chimice antivirus. La pubertate, timusul produce de zece ori mai puține celule T decât a făcut-o în copilărie, iar până la 40 sau 50 de ani există o altă scădere de zece ori. Practic, o persoană în vârstă poate produce de 100 de ori mai puține celule T (cu un rol central în imunitate) decât un copil prepubescent.

Când sistemul imunitar este activat la persoanele în vârstă, există, de asemenea, o probabilitate mai mare a unui fenomen numit “furtună de citokine”. Acest lucru se întâmplă în momentul în care sistemul imunitar reacționează excesiv și produce prea multe celule imunitare pentru a lupta împotriva unei infecții. 

Rigidizarea țesutului pulmonar odată cu vârsta

Cu toate acestea, pot exista și alte explicații. Pe măsură ce îmbătrânim, structura, proprietățile mecanice și funcțiile celulelor din corpul nostru se schimbă. Este de conceput că SARS-CoV-2 profită de aceste afecțiuni și se reproduce mai bine în celulele persoanelor în vârstă, ceea ce la rândul său duce la o evoluție a bolii mai severă. 

Recomandări

Vreau mai multe predicții: de la cum va fi lumea condusă de Trump la cum va arăta România condusă de Ciolacu, Simion, Ciucă, Lasconi sau Geoană!

În timp ce noul coronavirus a fost observat să invadeze celule atât la tineri, cât și la bătrâni, rezultatul este deseori diferit.  

Se știe că plămânul și țesutul tractului respirator se rigidizează odată cu vârsta. Acest lucru se datorează parțial celulelor țesutului conjunctiv din aceste organe, care depun mai multe fibre proteice în țesut odată cu vârsta. 

Această rigidizare poate avea o influență asupra proprietăților și proceselor mecanice din interiorul celulelor mucoasei și chiar asupra controlului genetic al funcțiilor celulare ale acestora. 

Deoarece coronavirusurile depind de funcțiile celulelor-gazdă pentru a se multiplica, iar aceste funcții depind la rândul lor de proprietățile mecanice ale celulei, este posibil ca mecanica și funcțiile celulelor la persoanele în vârstă să favorizeze înmulțirea virusului.  

Ce putem face

Aflând exact cum se comportă virusul în celulele persoanelor în vârstă, vom ști ce funcții celulare trebuie să vizeze un medicament. 

Dar acum, când încă lipsește un medicament antiviral aprobat sau un vaccin, prevenția prin distanțarea fizică și igiena bună este indispensabilă. 

Persoanele în vârstă trebuie să fie conștiente că se află la un risc semnificativ și să reducă drastic contactul cu alte persoane. Acest lucru ar putea fi noua lor realitate pentru ani de acum înainte, de aceea situația lor deosebită trebuie privită cu responsabilitate, dar și compasiune.

LIBERTATEA PUBLICĂ ARTICOLE DE ȘTIINȚĂ. În plină criză provocată de pandemia de coronavirus, mai mult ca oricând cititorii au nevoie de informație științifică de calitate, prezentată limpede. Libertatea a deschis o serie de colaborări cu jurnaliștii români de la publicația ZME Science, o platformă independentă de jurnalism de știință, alcătuită din experți care, în mod obișnuit, relatează pentru publicul avizat din străinătate. Ei scriu, în fiecare zi, mai multe articole în Libertatea. bazate pe cele mai recente date și studii despre epidemie. 

Urmărește-ne pe Google News