Pe lângă SARS-CoV-2, coronavirusul responsabil de actuala pandemie, alți membri ai familiei coronavirusurilor precum MERS (Sindromul respirator din Orientul Mijlociu) și SARS (Sindromul Acut Sever Respirator) folosesc liliecii ca gazdă, și e foarte probabil să fi sărit la oameni de la aceștia. Ceea ce ridică o întrebare importantă:

De ce acești patogeni, adesea fatali în oameni, nu par să afecteze micii zburători?

Autorii au arătat că celulele unei specii de liliac maroniu mâncător de insecte (Eptesicus fuscus) pot fi infectate cu coronavirusul MERS constant timp de câteva luni, fără a suferi simptome adverse, datorită unor adaptări atât din partea lor, cât și a patogenului. Într-un fel, explică aceștia, cele două specii au evoluat să lucreze împreună, nu una împotriva celeilalte.

Liliecii nu se luptă cu virusul și totuși nu se îmbolnăvesc. Am vrut să înțelegem de ce MERS nu afectează sistemul imunitar al liliecilor ca la oameni. În loc să distrugă celulele liliecilor, MERS intră într-o relație de lungă durată cu animalul-gazdă, și această relație este menținută de sistemul imun unic al liliacului. Suspectăm că SARS-CoV-2 se comportă similar.

Vikram Misra, microbiolog la USask și coautor al studiului:

Non-reacția imună poate cântări mai mult decât o reacție

Celulele de liliac se adaptează prezenței virusului MERS nu prin producerea de citokine, mesageri chimici ce controlează răspunsul inflamator (cum se întâmplă în cazul oamenilor), ci prin non-reacție. Sistemul imunitar al liliecilor își menține răspunsul antiviral de bază în fața virusului, pe când alte specii (inclusiv oamenii) opresc acest proces și inițiază o reacție specifică. Această reacție specifică pare a genera cea mai mare parte din simptomele potențial fatale observate în cazuri de COVID-19. 

În același timp, virusul în sine se adaptează prin modificarea unei gene, ceea ce îi reduce drastic efectul asupra celulelor de liliac. Luate împreună, aceste două mecanisme fac virusul în esență benign pentru gazdă – până la introducerea unui stresor.

Stresul are efecte adverse asupra sistemului imunitar (un fenomen documentat atât la oameni cât și în animale)

Misra arată că e posibil ca stresul suferit de lilieci în diferite situații cauzate și perpetuate de oameni – precum vânzarea lor în piețele de animale sălbatice sau distrugerea habitatului – să fi contribuit la trecerea coronavirusului la oameni.

Stresorii umani le pot afecta capacitatea sistemului imunitar de a menține armistițiul pe care l-au format cu virusul. Astfel, acesta poate să se înmulțească în lilieci fără probleme și să reatace celulele lor, iar de acolo să infecteze o gazdă umană.

Coronavirusul MERS se poate adapta foarte rapid pe o nișă ecologică. Deși încă nu înțelegem complet ce observăm aici, rezultatele indică cum coronavirusurile pot sări atât de ușor de la o specie la alta.

Darryl Falzarano, cercetător la VIDO-InterVac, coautor al studiului care a dezvoltat primul potențial tratament contra MERS:

Studiul s-a desfășurat în cadrul Centrului Internațional de Vaccinuri din cadrul Organizației pentru Vaccinuri și Boli Infecțioase (VIDO-InterVac)

VIDO-InterVac este unul din cele mai mari centre de cercetare cu nivel 3 de bioizolare (cel mai ridicat standard recunoscut pe continentul american).

MERS, mult mai puțin contagios decât actualul coronavirus

Virusul MERS a fost mult mai puțin contagios decât coronavirusul SARS-CoV-2: MERS a infectat 2.500 de persoane pe o zonă restrânsă (de unde și-a luat numele), pe când actuala pandemie a infectat peste 3,5 milioane în întreaga lume. Dar s-a dovedit a fi mult mai letal, ucigând una din 3 persoane infectate. 

Deși MERS a sărit la oameni de la cămile, există dovezi că liliecii au fost sursa inițială a virusului. De aceea, următorul proiect al echipei se va concentra pe studierea virusului în celule de camelide și apoi în celule umane.

LIBERTATEA PUBLICĂ ARTICOLE DE ȘTIINȚĂ. În plină criză provocată de pandemia de coronavirus, mai mult ca oricând cititorii au nevoie de informație științifică de calitate, prezentată limpede. Libertatea a deschis o serie de colaborări cu jurnaliștii români de la publicația ZME Science, o platformă independentă de jurnalism de știință, alcătuită din experți care, în mod obișnuit, relatează pentru publicul avizat din străinătate. Ei scriu, în fiecare zi, mai multe articole în Libertatea, bazate pe cele mai recente date și studii despre epidemie.  

 
 

Urmărește-ne pe Google News