Coronavirusul nu s-a răspândit de la lilieci ori șerpi. Ipoteza uimitoare a unui român

Oamenii de știință au publicat informații preliminare „suficient de complete, care demonstrează că virusul corona identificat la această specie, pangolinul din China, are avea un coeficient foarte mare de potrivire, respectiv 99% din adenomul viral – ARN – cu cel care circulă în epidemie” a declarat la Digi 24 Adrian Bâlbă, biolog și directorul Complexului muzeal de științe ale naturii din Constanța.

Micul animal este considerat delicatesă în China, nu neapărat pentru carnea sa cât pentru solzi, din care se prepară leacuri tradiționale chineze.

Pangolinul ar fi, astfel, veriga lipsă din lanțul de transmitere al coronavirusului.

„Inițial s-a crezut că ar proveni de la liliac, care nu prea e consumat (de oameni, n.red.) în China – deși și el ajunge prin ciorbă. Liliacul este însă consumat de șerpi, care sunt o delicatesă”, a mai spus biologul.

„Ei bine, pangolinul este un animal traficat, care circulă dintr-o zonă în alta într-un mod neverificat, în așa numitele wet-market, adică piețe umede, de animale vii. Bietul animal este pe cale de dispariție după 60 de milioane de ani de evoluție. Are o adaptare extraordinară a părului, cumva similar cu ariciul, are suvițe de păr transformate în solzi”, a explicat Adrian Bâlbă.

Recomandări

Fanta românească e mai scumpă și mai proastă decât cea din Italia: mai puțin suc de portocale, dar mai multe arome și coloranți | Experiment Libertatea

Aflarea sursei îmbolnăvirilor nu schimbă însă cu nimic tratamentul, consideră biologul.

„Deocamdată nu are niciun fel de importanță în ceea ce privește epidemiologia bolii. Acel 1% diferență este o modificare, o adaptare a virusului pe om. Este suficient ca să considerăm o altă specie virală și, în consecință, pangolinul rămâne ca maimuța verde, ca civetul care a provocat epidemia SARS, doar în istoricul bolii. Boala se tratează în continuare epidemiologic, așa cum o fac chinezii, cu eliminarea surselor și eliminarea posibilității de a transmite, cu oameni închiși în orașe, în spitale”, a mai spus el.

Evoluția rapidă a virusului și rata de îmbolnăviri explozivă îl fac poate chiar mai periculos decât virusul SARS, care a ucis mii de oameni în 2003.

„Din fericire dar și nefericire, boala are o caracteristică diferită de SARS, în sensul că este mai puțin patogen virusul, însă în același timp este mai infectogen. Virusul nu omoară (la fel de mulți oameni, n.red.) dar se elimină înainte să apară semnele de îmbolnăvire, febra, nici camerele termice nu mai sunt eficiente și, în consecință, are o capacitate de difuzare mult mai mare și are un număr mai mare de purtători fără simptomatologie, ceea ce este foarte important din punct de vedere epidemiologic. Este foarte dificil de blocat. Eu cred că această boală va fi mai greu de oprit decât SARS, sunt zeci de mii de oameni declarați infectați. Cu siguranță sunt mult mai multe persoane asimptomatice. Iar infecția este serologică, se depistează răspunsul, nu sursa”, a subliniat biologul Adrian Bâlbă.

Recomandări

Despre mitul „conflictului milenar” dintre români și maghiari, cu istoricul Sorin Mitu: „Comparați ce au făcut unii cu ceilalți englezii și irlandezii sau evreii și arabii”

Duminică dimineață, bilanțul total al deceselor provocate de coronavirusul 2019-nCoV a ajuns la cel puțin 813. Asta înseamnă că numărul deceselor înregistrate până acum în epidemia cauzată de noul virus din China l-a depășit deja pe cel al epidemiei de SARS din 2002-2003.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro