Coşbuc şi Caragiale „se cinsteau” la Caru’ cu bere

1. Biserica Kretzulescu, ridicată de una dintre fiicele lui Brâncoveanu

A fost ridicată în anii 1720-1722 de Iordache Kretzulescu şi de soţia sa Safta, una dintre fiicele lui Constantin Brâncoveanu. Comuniştii au vrut s-o dărâme, dar a fost salvată de arhitecţi. Adresa: Calea Victoriei nr. 47.

2. Palatul CEC, clădit pe locul unei mănăstiri

CEC-ul ca instituţie a fost înfiinţat în anul 1864, printr-o lege iniţiată de Alexandru Ioan Cuza. Palatul CEC e clădit în 1900, pe locul unde altădată se afla Mănăstirea Sfântul Ioan cel Mare, după planurile arhitectului francez Paul Gottereau. Adresa: Calea Victoriei nr. 13.

3. Caru cu bere, cârciuma scriitorilor

Caru cu bere a fost deschis pentru prima dată în 1879, în vechiul han Zlătari şi, după 20 de ani, s-a mutat în Strada Stavropoleos. Proprietarul Nicolae Mircea, originar din Mediaş , a făcut din Caru cu bere cea mai renumită cârciumă din Bucureşti. Printre clienţii săi fideli se numărau George Coşbuc, Octavian Goga, Ion Luca Caragiale şi Iancu Brezeanu. Adresa: strada Stavropoleos nr. 5.

4. Casa Capşa a fost cofetărie

În 1856, fraţii Constantin şi Grigore Capşa deschid o cofetărie care imediat devine celebră în Bucureştii Vechi. În 1886, cei doi transformă cofetăria în hotel şi cafenea cu circuit închis. Printre personalităţile care veneau la Capşa se numără Mircea Eliade, Constantin Noica şi Emil Cioran. Adresa: Calea Victoriei nr.36.

Recomandări

Campionii traseismului politic din listele pentru alegerile parlamentare. Partidele le favorizează eligibilitatea în detrimentul candidaților noi

5. Biserica Stavropoleos, înălţată în 1724

Biserica a fost înălţată în 1724, în timpul domniei lui Nicolae Mavrocordat. Numele Stavropoleos e forma românească a cuvântului grecesc Stauropolis, care se traduce prin “Oraşul Crucii”. Adresa: str. Stavropoleos nr. 4.

6. Palatul Regal a ars aproape în totalitate în 1926

În anul 1837, pe acest loc se afla casa stolnicului Dinicu Golescu. Devine apoi Curtea Domnească a lui Alexandru Ghica Vodă. Tot aici au locuit, pe rând, Alexandru Ioan Cuza şi regele Carol I. Un incendiu a distrus-o aproape în totalitate în 1926. Actualul palat s-a construit în 1937. Adresa: Calea Victoriei nr. 49-53.

7. Ateneul Român a fost dat în folosinţă în 1888

Terenul pe care s-a ridicat Ateneul Român aparţinea familiei Văcăreştilor şi era destinat creşterii cailor. O parte din fondurile destinate construirii Ateneului s-au strâns la iniţiativa Societăţii Culturale „Ateneul Român” prin celebrul slogan “Daţi un leu pentru Ateneu”. În 1886, celebrul arhitect Albert Galeron va începe să elaboreze proiectul, iar în 1888, clădirea este dată în folosinţă. Sala are în total 794 de locuri. Adresa: str. Benjamin Franklin nr. 1-3.

8. Hanul lui Manuc găzduia întâlnirile politicienilor

Recomandări

Hoție la Castelul Peleș. „POS-ul nu mai funcționează, se poate plăti doar cash”. Ce ar trebui să verifice Corpul de Control al Ministerului Culturii

Hanul a fost construit de Manuc Mârzaian în anul 1806. Locaţia i-a găzduit pe demnitarii care au purtat negocierile de pace ce aveau să pună capăt războiului ruso-turc (1806-1812), iar în Sala Dacia au avut loc, în anii de dinaintea Primului Război Mondial, întâlnirile politicienilor care doreau intrarea în război şi unirea Ţării Româneşti cu Transilvania şi Bucovina. În prezent, Hanul lui Manuc este închis. Adresa: str. Franceză nr. 62-64.

9. Curtea Veche, incendiată în 1718

Curtea Veche e prima curte domnească din Bucureşti. A devenit nefuncţională după incendiul din 1718, care a distrus Bucureştiul, şi după cutremurul din 1738. Cercetătorii susţin că Mircea cel Bătrân a construit curtea la începutul secolului al XV-lea. După calamităţile din secolul al XVIII-lea, care au distrus amplasamentul, a fost construită o nouă curte. În prezent, ruinele Palatului Voievodal au devenit sit arheologic protejat, aici fiind amenajat şi Muzeul Curtea Veche. Adresa: str. Franceză nr. 27-31.

Foto: Gabriel Pătruţ

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro