Lecția de comportament online pe care Tribunalul București i-a dat-o Oanei Zăvoranu depășește cazul particular al actriței și se poate aplica în toate cazurile de bullying pe rețelele de socializare.

De asemenea, instanța a renunțat în acest caz la o cutumă istorică, aceea a obligării pârâtului să publice hotărârea prin care i se dă dreptate reclamantului într-un ziar național, judecătorul preferând să îi pună în vedere Oanei Zăvoranu să își șteargă comentariile de pe Facebook, Instagram și YouTube.

Procesul civil în care Oana Roman are calitatea de reclamantă, iar Oana Zăvoranu este pârâtă a ajuns pe masa Curții de Apel București, pentru recurs, și are termen pe data de 21 iunie 2024.

Oana Zăvoranu încearcă în apel să scape de daunele morale de 25.000 de lei sau să obțină diminuarea cuantumului acestora, după ce fiica lui Petre Roman a câștigat pe fond, la Tribunalul București, pe data de 20 decembrie 2022.

Atac la dietele promovate de Oana Roman

Fosta actriță de telenovele și-a folosit conturile personale de Facebook, Instagram și YouTube pentru a lansa împotriva fiicei lui Petre Roman o serie de atacuri, a căror mesaje merg până la obscen.

Acțiunile defăimătoarea ale Oanei Zăvoranu au ca motiv aparent faptul că Oana Roman este influencer pe rețelele de socializare, unde promovează o serie de produse de slăbit și diete-minune.

Actrița nu s-a limitat în a contesta eficacitatea produselor promovate de Oana Roman, ci a „bombardat-o” cu o serie de comentarii în care criticile s-au transformat în atacuri la persoană.

Pe data de 21 august 2021, Oana Roman a dat-o în judecată pe Oana Zăvoranu, solicitând instanței să oblige pârâta la plata unor daune morale și la retragerea tuturor comentariilor jignitoare de pe platformele online.

Oana Zăvoranu a susținut că mesajele ei ar fi protejate de articolul 10 din CEDO care garantează dreptul la liberă exprimare. Avocații actriței au încercat să arate că clienta lor n-a făcut altceva decât să combată în acest fel promovarea unor produse de slăbit cu eficacitate îndoielnică, totul sub justificarea interesului public.

Instanța: De ce insultele nu se înscriu în libertate de exprimare

Libertatea a consultat motivarea hotărârii prin care Tribunalul București i-a dat câștig de cauză Oanei Roman și dreptul la daune morale de 25.000 de lei:

  • „Tribunalul reține că posibilitatea limitării dreptului la liberă exprimare este prevăzută de o lege previzibilă și accesibilă și că poate urmări protecția reputației și a drepturilor altor persoane, fiind însă necesar a se cerceta dacă, în cazul concret dedus judecății, această limitare este necesară într-o societate democratică pentru atingerea scopului indicat.
  • Condiţia «necesităţii într-o societate democratică» impune tribunalului să determine dacă limitarea dreptului la liberă exprimare corespunde «unei nevoi sociale imperioase», urmând a se statua asupra păstrării unui just echilibru între, pe de o parte, protecţia libertăţii de exprimare, consacrată de art. 10 (din CEDO – n.r.), şi, pe de altă parte, dreptul la reputaţie al reclamantului, care, de asemenea, este protejat de art. 8 din Convenţie.
  • În ceea ce priveşte contribuţia la o dezbatere de interes general, Tribunalul constată că pârâta (Oana Zăvoranu – n.r.) deşi invocă faptul că afirmaţiile sale se referă strict la produsele promovate de reclamanta (Oana Roman – n.r.) în calitatea sa de influencer şi sunt publicate cu unicul scop de a demasca informaţiile false comunicate în mediul online, din comentariile publicate şi redate mai sus rezultă că există şi afirmaţii care se îndreaptă împotriva persoanei reclamante, fără să aibă legătură cu activitatea pe care aceasta o desfăşoară
  • Tribunalul apreciază că afirmaţiile, precum (…) «tu ești suma șaormelor halite», (…) «hai treci la coteț», (…) «o tupeistă, o mincinoasă, o obraznică infatuată și o miloagă», (…) «ce mândru tre să fie tac-tu când te vede cu ceaiu de căcare în mână», nu tratează chestiuni de interes general, ci reprezintă opiniile, criticile pârâtei cu privire la persoana, aspectul fizic al reclamantei, circumscriindu-se astfel unor judecăţi de valoare, în sensul jurisprudenţei Curţii Europene.
  • Chiar dacă în cauză şi reclamanta (Oana Roman – n.r.) este o persoană publică, Tribunalul, având în vedere natura şi conţinutul afirmaţiilor publicate în mediul online, apreciază că reprezintă mai degrabă expresii jignitoare şi denigratoare la adresa şi persoana reclamantei şi nicidecum chestiuni a căror prezentare/dezbatere pe reţelele de socializare deserveşte interesul public, astfel că că faptele pârâtei (Oana Zăvoranu – n.r.) nu se bucură de protejarea oferită de dreptul la libera exprimare consacrat de art. 10 din Convenţie, aşezându-se pe tărâmul ilicitului.
  • Contrar susţinerii pârâtei, Tribunalul reţine că termenii injurioşi folosiţi de către pârâtă depăşesc limitele dreptului la liberă exprimare, fiind folosiţi cu intenţia clară, nedisimulată, de a contura o percepţie negativă asupra persoanei reclamantei, astfel se plasează, prin virulenţa şi plasticitatea lor, în afara protecţiei oferite de art. 10 CEDO.
  • În acest sens, Tribunalul reţine ca pentru a se înscrie în coordonatele unei exprimări protejate de lege, nu este suficient ca informaţia prezentată prin mediul online să se fundamenteze pe o bază factuală adecvată, ci este necesar să fie redată într-o manieră care să corespundă unor minime standarde sociale şi educaţionale, ceea ce în cauză nu s-a realizat”, se arată în documentul citat.

Cum i-a explicat judecătorul Oanei Zăvoranu că înjurăturile nu sunt pamflet

Oana Zăvoranu a susținut pe parcursul procesului că parte din mesajele care făceau referire la silueta și obiceiurile alimentare ale Oanei Roman ar fi niște construcții literare mai „colorate”, care țin de stilul pamfletar.

Judecătorul fondului nu a fost convins de acest argument pentru următoarele considerente:

  • „În ceea ce priveşte apărarea pârâtei, în sensul că judecăţile de valoare expuse sunt realizate într-un stil pamfletar, Tribunalul apreciază că expresiile jignitoare nu fac parte din modalitatea de redactare a unei astfel de scrieri satirice.
  • Sub acest aspect, Tribunalul are în vedere că pamfletul reprezintă o specie literară în versuri sau în proză, prin intermediul căreia scriitorul înfierează anumite tare morale, concepţii politice, aspecte negative ale realităţii sociale, trăsături de caracter ale unei persoane.
  • Discursul pamfletar se compune dintr-o serie de mijloace expresive, care generează semnificaţii şi conduc la configurarea semnificaţiei generale a mesajului, iar ironia este elementul de bază al pamfletului, exteriorizând atitudinea autorului faţă de subiectul abordat şi influenţând atitudinea publicului. De asemenea, mărcile stilistice, elementele oralităţii, figurile de stil, jocurile de cuvinte constituie mijloace de sporire a expresivităţii în discursul pamfletar.
  • Or, în cauză pârâta, autoarea presupusului pamflet, utilizează expresii, respectiv asocieri de cuvinte cu impact ofensator şi denigrator (cretină, tupeisto, țăranco, gloabe, sărăcie), care reprezintă adevărate critici, în primul rând, cu privire la aspectul său fizic, respectiv la calităţile sale ca om, situate într-o paletă lingvistică străină de conţinutul şi mesajul structurii satirice şi moralizatoare a pamfletului”, notează judecătorul.

Instanța renunță la o cutumă istorică în favoarea mediului online

Instanța a decis să o oblige pe Oana Zăvoranu să îi plătească fiicei lui Petre Roman suma de 25.000 de lei cu titlul de daune morale și să își retragă comentariile jignitoare de pe toate platformele online.

Până în prezent, o cutumă în procesele civile era ca hotârârea prin care i se dă dreptate reclamantului să fie publicată de pârât, pe cheltuiala proprie, într-un ziar de circulație națională.

Dată fiind natura litigiului, precum și prevalența internetului asupra presei scrise, instanța a considerat că ar fi ineficient ca Oana Zăvoranu să dea anunțuri în ziare pentru fapte comise pe internet, așa că a obligat-o pe actriță să își șteargă comentariile de rețelele de socializare:

  • „Instanţa consideră că o despăgubire de 25.000 lei este suficientă şi proporţională cu faptele săvârşite, ţinând cont de lezarea drepturilor reclamantei, apreciind că această sumă este satisfăcătoare pentru acoperirea prejudiciului moral şi nu constituie o amendă excesivă pentru autorul faptei ilicite ori un venit nejustificat pentru reclamantă.
  • Instanţa apreciază că obligarea pârâtei la publicarea, pe propria cheltuială, a hotărârii instanţei într-un ziar de largă circulaţie naţională, nu se impune, fiind excesivă, precum şi ineficientă din perspectiva reparării prejudiciului produs, raportat la platforma prin intermediul căreia afirmaţiile au ajuns la publicul larg.
  • Astfel, pe de o parte, se reţine că instanţa nu poate impune ca proprietarul/editura unui ziar de largă circulaţie naţională să accepte difuzarea unei asemenea informaţii, măsură de altfel ce nu ar fi de natură să conducă la repararea prejudiciului produs, în condiţiile în care se poate prezuma că persoanele care citesc un asemenea ziar nu sunt, de regulă, aceleaşi cu cele care o urmăresc pe pârâta pe reţelele de socializare, unde respectivele afirmaţii au fost făcute publice.
  • Aşa fiind, pentru toate considerentele expuse, (…) Tribunalul va admite în parte acţiunea, va obliga pârâta (…) să şteargă de pe conturile sale deschise pe reţelele de socializare (Facebook, Instagram, YouTube) toate materialele care au conţinut calomnios la adresa reclamantei, precum şi să plătească reclamantei suma de 25.000 lei daune morale, respingând în rest cererea, ca neîntemeiată”, concluzionează instanța de fond.

Oana Zăvoranu, judecată și pentru un șantaj de 800.000 de euro

Problemele penale ale Oanei Zăvoranu se vor tranșa la Curtea de Apel București, unde actrița are calitatea de inculpat pentru șantaj într-un alt proces, al cărui următor termen a fost stabilit pentru data de 20 mai 2024.

Oana Zăvoranu și avocatul ei, Ionuț Silviu Călin, sunt acuzați că în 2021 l-ar fi „strâns cu ușa” pe medicul Bogdan Furtună să plătească suma de 800.000 de euro, sub forma unui împrumut fictiv, pe motiv că ar fi manageriat prost clinica de frumusețe a actriței.

Șantajul ar fi fost exercitat sub forma unor presiuni psihice prin mesaje pe Facebook și amenințări în interviuri televizate.

Procurorii DNA notează că în perioada 08-24 aprilie 2021 Oana Zăvoranu, în calitate de acționar majoritar al SC One Life SRL, i-a cerut 800.000 de euro părții vătămate Bogdan Furtună pentru acoperirea unui pretins prejudiciu pe care acesta l-ar fi cauzat în perioada în care a exercitat funcția de administrator al clinicii.

Suma urma să fie „deghizată” într-un contract de împrumut între Oana Zăvoranu și medicul Bogdan Furtună, redactat de către avocatul Ionuț Silviu Călin.

 
 

Urmărește-ne pe Google News