Încă de la începutul pandemiei, doctorii au semnalat câteva particularități ciudate ale virusului. La început, a surprins felul în care se propagă virusul și cum mulți pacienți sunt total (sau aproape total) asimptomatici.

Apoi, pe măsură ce numărul de cazuri a crescut, doctorii au început să semnaleze tot felul de complicații neobișnuite.

Aproape jumătate din cazurile grave de coronavirus sunt asociate cu probleme cardiovasculare, cheagurile de sânge sunt o complicație comună și pneumonia e asociată de multe ori cu inflamații cardiovasculare și infarct.

Nu e surprinzător că un virus periculos cauzează multe complicații, dar tiparul acestor complicații pare să sugereze o legătură cu sistemul cardiovascular.

Acum, un nou studiu a demonstrat că acest coronavirus poate infecta și celulele de pe marginea vaselor de sânge, aducând și mai mult în discuție legătura dintre virus și sistemul circulator.

O ipoteză interesantă, plauzibilă, dar încă speculativă

În noul studiu, publicat în jurnalul Lancet de o echipă de cercetători de la Spitalul Universitar din Zurich, s-a demonstrat că SARS-CoV-2, virusul care cauzează COVID-19, poate infecta endoteliul vascular.

Acest endoteliu acoperă vasele de sânge și protejează întregul sistem cardiovascular. Dacă virusul poate infecta acest tip de celule, atunci se poate răspândi oriunde în sistemul cardiovascular şi în alte organe, precum plămâni sau rinichi.

Conceptul la care ne gândim este că nu e doar o boală respiratorie, ci e la început o boală respiratorie, dar e și o boală vasculară, pentru că omoară mulți oameni prin probleme vasculare.

Mandeep Mehra, autor al noului studiu, pentru Medium:

Deși ipoteza se potrivește foarte bine pe datele existente și ar putea explica de ce acest virus se comportă atât de ciudat, cazul nu e nici pe departe rezolvat. Am aflat multe lucruri despre acest virus, dar sunt încă foarte multe necunoscute și cercetarea de acest tip progresează foarte lent.

Mai mult decât atât, practic nu există nici un precedent pentru un astfel de virus. Celelalte virusuri respiratorii pe care le-am întâlnit (cum ar fi virusurile gripale) nu se comportă așa și nici chiar virusul SARS (înrudit cu SARS-CoV-2) nu trecea mai departe de sistemul respirator.

Pe de altă parte, virusurile despre care se știe că afectează sistemul cardiovascular nu afectează sistemul respirator. Ar fi o piesă de puzzle care s-ar potrivi perfect informațiilor existente, dar doar pentru că o piesă de puzzle se potrivește nu înseamnă neapărat că locul ei e chiar acolo.

Nu e doar o discuție teoretică

În urma acestei noi informații, e normal să ne întrebăm totuși ce înseamnă acest lucru. 

Dacă zicem că SARS-CoV-2 e un virus respirator sau este și un virus vascular contează în mod practic sau e doar o problemă de clasificare?

Discuția e cât se poate de practică și sunt implicații concrete. Spre exemplu, ar putea îndruma doctorii să acorde tratamente mai specializate pentru vasele de sânge. S-a observat în spitale că, uneori, ventilatoarele mecanice nu asigură supraviețuirea pacienților și ar putea fi suplimentate și de tratamente cardiovasculare.

La cum se profilează pandemia la ora actuală, pare că vom avea de furcă mult timp cu acest virus  și fiecare informație nouă care apare poate fi de folos. Cu cât aflăm mai multe despre virus, cu atât putem să limităm propagarea lui și să creștem rata de supraviețuire a pacienților.

LIBERTATEA PUBLICĂ ARTICOLE DE ȘTIINȚĂ. În plină criză provocată de pandemia de coronavirus, mai mult ca oricând cititorii au nevoie de informație științifică de calitate, prezentată limpede. Libertatea a deschis o serie de colaborări cu jurnaliștii români de la publicația ZME Science, o platformă independentă de jurnalism de știință, alcătuită din experți care, în mod obișnuit, relatează pentru publicul avizat din străinătate. Ei scriu, în fiecare zi, mai multe articole în Libertatea, bazate pe cele mai recente date și studii despre epidemie.

 
 

Urmărește-ne pe Google News