COVID-19 este de cel puțin 50 de ori mai mortală decât gripa porcină. Cum se compară noul coronavirus cu Zika și alte epidemii majore

Expertiza poate face diferența între viață și moarte în plină criză provocată de pandemia de coronavirus. Libertatea a deschis o serie de colaborări cu jurnaliștii români de la publicația ZME Science, o platformă independentă de jurnalism de știință. Semnatarii sunt ziariști cu mare experiență care, în mod obișnuit, relatează pentru publicul pasionat de știință din străinătate. Ei scriu, în fiecare zi, mai multe articole în Libertatea bazate pe cele mai recente date, studii și prognoze despre epidemia de coronavirus.

“Pandemie” nu este un cuvânt pe care vrei să-l auzi prea des, darămite ieșind din gura șefului Organizației Mondiale a Sănătății (WHO), Dr. Tedros Adhanom Ghebreyesus, care a declarat că se simte “extrem de îngrijorat” de “nivelul alarmant de inacțiune” dovedit the unele țări.

Pe 11 martie, Organizația Mondială a Sănătății a ridicat infecția cu noul coronavirus la rangul de pandemie, după ce numărul de cazuri în afara Chinei a crescut de 13 ori în doar două săptămâni. Astăzi, virusul responsabil pentru boala respiratorie COVID-19 a infectat mai mult de 140.000 de persoane în peste 110 țări.  

Recomandări

Fanta românească e mai scumpă și mai proastă decât cea din Italia: mai puțin suc de portocale, dar mai multe arome și coloranți | Experiment Libertatea

„În următoarele zile și săptămâni, ne așteptam ca numărul de cazuri, decese, și țări afectate să urce la un nivel și mai ridicat”, a spus Ghebreyesus într-o conferință de presă la data declarării pandemiei coronavirus.

O pandemie reprezintă o boală care s-a răspândit pe mai multe continente ale planetei în același timp. Este cel mai ridicat nivel de răspândire a unei boli infecțioase, deci mai grav decât epidemia.

Cât de îngrijorați ar trebui să fim, totuși? Ajută, desigur, să avem un termen de comparație. 

Pandemia precedentă a fost cea cauzată în 2009-2010 de virusul H1N1, cunoscută și ca “gripa porcină”. 

Gripa porcină cauzată de tulpină influenză A (H1N1)pdm09 a apărut pentru prima oară în Mexic, de unde s-a răspândit rapid în jurul lumii, afectând între 700 de milioane și 1,4 de miliarde de oameni în primul an de când a apărut, având o rată de mortalitate de 0.02% (18.500 de decese în lume).

Virusii H1N1 și SARS-CoV-2 (denumirea oficială a noului coronavirus apărut în China în ianuarie) au multe lucruri în comun. 

Recomandări

Despre mitul „conflictului milenar” dintre români și maghiari, cu istoricul Sorin Mitu: „Comparați ce au făcut unii cu ceilalți englezii și irlandezii sau evreii și arabii”

Ambele infectii sunt, de asemenea, extrem de contagioase: H1N1 a avut un R₀ – numărul de baza a reproducerii care prezice numărul de cazuri noi răspândite de o singura persoană infectată – între 1,4 și 1,6; noul coronavirus are un R₀ estimat la 2,2, însemnând că o singură persoană infectată va răspândi virusul altor 2,2 persoane, în medie. Deci coronavirusul este semnificativ mai contagios decât H1N1.

Mark Lipsitch, un epidemiolog la Universitatea din Harvard (SUA), estimează ca noul coronavirus ar putea infecta între 40% si 70% din populația adultă a lumii anul acesta. Aceasta estimare este similară cu alte proiecții efectuate de alte grupuri de cercetători. 

Ira Longini, un consultant pentru Organizația Mondială a Sănătății, a declarat că două treimi ale populației globului ar putea să se îmbolnavească de COVID-19. Iar Gabriel Leung, șeful catedrei de sanatate publica la Universitatea de Hong Kong, estimează o rată de infecție de 60-80%.

În cele din urmă, rata de infecție finală va fi determinată de asprimea măsurilor de control și prevenție instaurate de autoritățile locale din fiecare țară, dar și de existența unui vaccin sau tratament antiviral (care nu există momentan pentru noul coronavirus).

Recomandări

Nati Meir, condamnat la 11 ani de închisoare, adus în România. Autoritățile din Grecia au admis predarea sa

Pandemia H1N1 a fost declarată oficial pe 11 iunie 2009 și s-a sfârșit pe 10 august 2010. Însă, un vaccin pentru H1N1 a fost distribuit încă din noiembrie 2009. În mod normal un vaccin durează 10-15 ani sa ajungă pe piață, însă circumstanțele curente nu permit o perioada îndelungată de cercetare și testare, iar cercetătorii sunt nevoiți să sară peste mulți pași.

Cu toate acestea, ar putea dura de la 12 la 18 luni până să avem un vaccin eficace și sigur împotriva COVID-19.

Similaritățile dintre cele doua pandemii diverg cand vine vorba de rata de mortalitate. Dacă gripa porcină a avut o rată de mortalitate de 0,02% (similară sau chiar mai redusă în unele locuri decât gripa comună sezonieră), COVID-19 este mult mai agresivă.

Calculul ratei mortalitatii a unei infectii majore încă în desfășurare este foarte dificil, pentru că în fiecare zi apar infecții și decese noi.

Mai mult, detectarea COVID-19 poate fi eluzivă din cauza simptomelor blânde în cele mai multe cazuri sau chiar infecțiilor asimptomatice. 

Asta poate explica ratele de deces incredibil de diferite raportate în lume. În China, rata mortalitatii este de 3,6%, iar în afara Chinei de 1,5%, potrivit unui studiu recent publicat în jurnalul prestigios The Lancet. 

Cifrele diferă însă enorm de la țară la țară: Italia raporteaza o rată de morbiditate de 6%, pe când în Coreea de Sud se situează în jurul a 1%.

Trebuie menționat că persoanele în vârstă (70+) sunt disproporționat afectate, cât și cele suferind de comorbidități, cum ar fi afecțiunile cardiovasculare sau autoimune.

În ultimii ani, au existat și alte epidemii ingrijorătoare. În 2003, a apărut SARS-COV, un altfel de coronavirus, care s-a răspândit în 26 de țări, afectând circa 8.000 de persoane, rezultând în 800 de decese. 

Un alt coronavirus, MERS-CoV, a afectat 2,500 de persoane în 2012, ucigând până la 4 din 10 persoane infectate – din fericire nu s-a răspândit prea departe de focarele de infecție din Orientul Mijlociu.

Virusul Zika, care a cauzat o epidemie în America de Sud în 2015 și 2016, a provocat 500.000 de îmbolnăviri, rezultând 18 decese și numeroase cazuri de microcefalie (un defect de naștere).

De aceea este foarte important să tușim și să stranutăm în cot (nu în palmă), pentru a evita contaminarea altor persoane sau suprafețe cu care am putea intra în contact.  

Nu putem ști încă cât de mult se va răspândi noul coronavirus. Însă sunt semne că rata de infecție se aplatizează sau chiar descrește în unele țări, cum ar fi China și Coreea de Sud. Dacă mai multe țări le urmează exemplul, sunt șanse ca pandemia COVID-19 să nu-și atingă potențialul său extrem de infecțios, cel invocat de cercetătorii care vorbesc despre 40-60% din populația planetei.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro