ComenteazăMitul 1: Virusul este din ce în ce mai blând
Există un mit predominant din perioada de răspândire a variantei Omicron potrivit căruia virusul SARS-CoV-2 devine mai „blând”.
Este adevărat că variantele anterioare Omicron (BA.1 și BA.2) aveau mai puține șanse decât Delta să provoace boli grave, în parte pentru că aveau mai multe șanse de a infecta căile respiratorii superioare decât cele inferioare. Acest lucru înseamnă că infecțiile Omicron nu au infectat plămânii la fel de agresiv ca Delta.
Dar manifestările bolii depind în mod critic de imunitate, iar Marea Britanie este privilegiată în această privință. Când subvarianta BA.2 (n.r. – numită și Deltacron) a lovit Hong Kong în primăvara anului 2022, o acoperire vaccinală mai slabă a avut consecințe grave.
Chiar și în rândul populației puternic vaccinate din Anglia au existat aproape 29.000 de decese cauzate de COVID-19 între ianuarie și începutul lunii noiembrie 2022, și zeci de mii de spitalizări, notează sursa citată.
Este posibil ca riscul individual să fi scăzut, dar infecțiile și reinfecțiile masive cu Omicron au un impact considerabil la nivelul populației. Subvariantele continuă să scape imunității anticorpilor, iar unele (cum ar fi BA.5) par să fi redobândit o preferință pentru căile respiratorii inferioare.
Așadar, SARS-CoV-2 nu devine neapărat mai blând. Trebuie să ne amintim, de asemenea, că milioane de oameni nu pot răspunde eficient la vaccinuri sau sunt expuși unui risc sporit. Pentru a încetini evoluția virală e nevoie de vaccinarea masivă a populației cu vaccinuri actualizate și limitarea infecțiilor.
Mitul 2: COVID-19 afectează doar persoanele în vârstă și vulnerabile
Unul dintre motivele frecvente pentru care oamenii nu se vaccinează este convingerea că sunt imuni la boala COVID-19. Dar pentru persoanele mai tinere, chiar și o infecție ușoară poate duce la COVID de lungă durată, care afectează până la unul din cinci adulți cu vârsta cuprinsă între 18 și 64 de ani, spun specialiștii.
Acest mit face victime mai ales în rândul copiilor. Cei mici sunt mult mai puțin predispuși la o îmbolnăvire severă, comparativ cu adulții, arată medicii, dar asta nu înseamnă că boala COVID-19 n-ar putea face victime și în rândul acestora.
De asemenea, și copiii pot dezvolta COVID de lungă durată și este recomandată vaccinarea lor.
Mitul 3: Spălatul pe mâini este suficient pentru a preveni răspândirea COVID
SARS-CoV-2 se răspândește prin intermediul unor particule minuscule de umiditate suspendate în aer, numite aerosoli. Picăturile (de exemplu, în urma strănutului) și fomitele (obiecte contaminate cu picături) joacă un rol, dar nu reprezintă principala cale de răspândire.
Ca atare, ventilația și măștile sunt esențiale pentru a reduce transmiterea SARS-CoV-2. Dar spălarea mâinilor și igienizarea au fost măsuri anti-COVID-19 mai populare, notează sursa citată.
Ne amintim că la începutul pandemiei de COVID-19, mesajele transmise de autorități erau contradictorii, iar unele au subliniat prea mult importanța spălării mâinilor.
Un fenomen psihologic cunoscut sub numele de „efect de întâietate” descrie situația în care oamenii sunt mai mult influențați de primele lucruri pe care le experimentează și rețin aceste concepte. Se pare că accentul pus la început pe transmiterea prin intermediul suprafețelor contaminate (n.r. – ne amintim și de dezinfectarea frenetică a ambalajelor și a tuturor cumpărăturilor) a rămas în mintea oamenilor, chiar și după ce am aflat că SARS-CoV-2 se transmite prin aer.
Igiena mâinilor este importantă pentru reducerea transmiterii altor boli, dar nu este suficientă în cazul virusurilor transmise prin aer.
Mitul 4: Măștile nu funcționează
Măștile de față funcționează prin protejarea purtătorului și a celorlalți. Dar, ca în cazul tuturor strategiilor de atenuare, acest lucru nu este niciodată 100%. Măștile funcționează cel mai bine alături de alte măsuri și trebuie purtate în mod corespunzător, atrag atenția virusologii.
Măștile variază de la cele din pânză, la măști chirurgicale, până la cele de tip FFP2/N95 și FFP3/N99. Orice barieră ajută, dar măștile din pânză limitează în principal picăturile și ajută prea puțin pentru a proteja purtătorul de aerosoli. Măștile chirurgicale cu straturi nețesute sunt semnificativ mai bune, dar oferă totuși o protecție limitată în comparație cu cele cu filtru amintite mai sus.
Purtate în mod corespunzător, măștile FFP2 și FFP3 filtrează 95% și, respectiv, 99% din particule, până la dimensiunea aerosolilor. În acest fel, ele protejează atât purtătorul, cât și pe ceilalți din jurul său.
Mitul 5: Vaccinurile nu reduc transmiterea bolii
Delta a provocat infecții notabile la persoanele care fuseseră vaccinate, iar reinfectarea este acum frecventă cu Omicron. Acest lucru este cauzat de evoluția mutațiilor și diminuarea naturală a anticorpilor.
Cercetările susțin că vaccinarea reduce transmiterea Omicronului, precum și gravitatea bolii cauzate de acesta. Studiile arată că, deși nu elimină riscul în totalitate, persoanele vaccinate cu infecții de debut sunt mai puțin susceptibile de a răspândi virusul la alte persoane.
Mitul 6: Vaccinurile au fost făcute în grabă
Testele pentru vaccinul anti-COVID-19 nu au fost efectuate în grabă. O cooperare remarcabilă, o finanțare amplă și un design inovator au accelerat lucrurile, spun specialiștii, potrivit The Conversation.
Vaccinurile au salvat aproximativ 20 de milioane de vieți la nivel mondial în 2021. Dar, oricât de eficiente ar fi, vaccinurile, ca toate medicamentele, nu sunt perfecte.
Până în octombrie 2022, Oficiul Național de Statistică din Marea Britanie a înregistrat 56 de decese în Anglia și Țara Galilor care au implicat vaccinurile anti-COVID-19. Toate aceste decese sunt tragedii. Ce se întâmplă? Atunci când milioane de oameni sunt vaccinați, reacții grave și potențial fatale apar în rare ocazii. Acest lucru are legătură parțial cu diversitatea noastră genetică, dar și cu alți factori, notează virusologii consultați de publicația britanică.
Reacții rare la vaccin
Printre reacțiile rare se numără anafilaxia (reacții alergice la ingredientele vaccinului), cheaguri de sânge și miocardită și pericardită (inflamarea mușchiului cardiac sau a sacului din jur).
După milioane de inoculări, a devenit clar că vaccinul AstraZeneca ar putea provoca cheaguri de sânge rare în vene. Netratat, acest lucru poate fi fatal. Acestea apar mai mult la adulții tineri, dar în prezent, Marea Britanie folosește în principal vaccinuri cu ARNmesager.
Miocardita după vaccinarea cu ARNm a provocat îngrijorare, în principal la adolescenți de sex masculin, dar este în general rară, ușoară și se ameliorează de la sine.
În schimb, miocardita cauzată de o infecție cu SARS-COV-2 este mai frecventă, de lungă durată și este mult mai probabil să necesite îngrijiri medicale intensive. Cu alte cuvinte, beneficiile vaccinării anti-COVID-19 depășesc în mod clar riscurile, arată specialiștii.