COVID-19 se schimbă, la fel și reacția oamenilor. Un specialist atrage atenția: pericolul este că putem să ajungem să tolerăm boala, pentru că mortalitatea ei va fi una „acceptabilă”

Amintirile de acum un an, din primele săptămâni ale pandemiei, sunt ca un portal spre un univers paralel. În martie 2020, europenii și americanii intrau într-un lockdown fără un final previzibil, în tentativa de a se proteja în fața unui virus misterios.

Toată lumea își dezinfecta mâinile, dezinfecta cumpărăturile și probabil ar fi purtat și măști, dacă ar fi avut de unde să cumpere. Puține lucruri erau cunoscute despre virus. Nu se știa, spre exemplu, că simptomele pot ține câteva luni, că bolnavii își pot pierde simțul mirosului și al gustului.

Iar, deși unele predicții fuseseră făcute, puțini își imaginau probabil că milioane de oameni vor muri din cauza COVID.

Acum, după un an, pandemia este foarte diferită. Din SUA până în Europa, catastrofa sanitară acută din primăvara lui 2020 a fost înlocuită de o criză prelungită și monotonă.

În SUA, afacerile se redeschid, deși în jur de o mie de americani mor zilnic. Primarul New Yorkului, Bill de Blasio, tocmai a cerut angajaților să se întoarcă la muncă, chiar dacă nu sunt vaccinați.

Recomandări

Este victoria Ucrainei un obiectiv asumat al politici externe românești? De ce alegerile prezidențiale sunt mai importante ca oricând

Ideea tot mai clară este că lumea nu mai poate aștepta finalul pandemiei, mai ales că nimeni nu știe când anume va veni acesta, dacă va veni.

Un lucru cert, chiar dacă epidemia ar putea dura ani buni de-acum încolo, este că coșmarul din 2020 pare să se fi încheiat.

În schimb, lumea se va confrunta cu noi provocări, care nu pot fi comparate cu cele de anul trecut. COVID-19 este înlocuit cu COVID-21.

De aceea, este necesar să luăm în calcul o nouă abordare a perioadei care se află în fața noastră, una care să nu conducă la complacere, dar nici la paralizie, scrie în The Atlantic James Hamblin, medic și lector la Școala de Sănătate Publică Yale.

COVID-21 este produsul unor schimbări importante

Bolile nu sunt statice. Patogenii se schimbă, gazdele se schimbă, mediul se schimbă. În cazul COVID, toate trei s-au schimbat, de la debutul pandemiei și până acum.

Coronavirusul a infectat peste 100 de milioane de persoane și a evoluat între timp în noi variante, care sunt mai contagioase. Și sistemul imunitar al oamenilor s-a adaptat, după ce a luptat cu infecția.

De schimbat s-au schimbat și stilul nostru de viață, standardele sociale, sistemele medicale și programele de sănătate publică.

COVID-21 este produsul tuturor acestor schimbări. Este modul în care boala va fi simțită în anii care urmează: cu noi variante ale virusului, noi politici publice și comportamente sociale, dar mai ales cu noi vaccinuri.

Recomandări

Patimile juridice ale Arhiepiscopului Teodosie: Ierarhul a fentat legea penală de două ori, iar acum se pregătește să repete figura a treia oară

În SUA, aproape un sfert dintre americani au fost vaccinați cu cel puțin o doză. Campaniile merg ceva mai încet dincoace de Atlantic, dar chiar și așa, este de așteptat ca până în vară, o mare parte din populația Europei să fie imunizată.

Vaccinarea va modifica natura COVID în moduri neașteptate. Habitatul virusului se schimbă. Ar putea să se fixeze încă în căile nazale ale unui om vaccinat, dar nu va mai ajunge în plămâni.

Întrebarea-cheie este: cât de mult va dura protecția oferită, în special în cazul unui virus care suferă mutații?

Studiile clinice au dovedit că vaccinul previne în mare măsură infectările și în și mai mare măsură formele severe ale bolii, dar nu au arătat când ar putea să dispară această protecție. Este probabil prea devreme pentru acest răspuns.

Răspunsul oficial al Centrului pentru Combaterea Bolilor din SUA la întrebarea „cât durează imunitatea după vaccinare” este „Nu știm”.

Scenariul 1: protejați de boală, chiar și după ce scade nivelul anticorpilor

Primele cercetări despre vaccinuri au arătat că acestea generează un nivel mare de anticorpi, care începe să scadă însă după o lună de la prima doză.

Nivelul anticorpilor nu este însă singurul indicator al imunității. Monica Gandhi, o specialistă în boli infecțioase de la University of California, San Francisco, crede că oamenii vor fi protejați de sistemele imunitare chiar și după ce nivelul de anticorpi a scăzut.

Recomandări

Alegerile despre care nu vorbește nimeni. Un Parlament de „ciucănari”, „ciolăcari” și „șoșonari”?

Cercetarea sa se concentrează pe felul în care virusul imunodeficienței umane (HIV) evită și slăbește sistemul imunitar, în special celulele T. Gandhi spune că celulele T stochează memoria infecțiilor anterioare și sunt în general mai importante decât anticorpii pentru menținerea unei protecții pe termen lung în fața virusurilor.

Un semn în acest sens este oferit de persoanele care în 2003 s-au infectat cu SARS, virusul asemănător actualului SARS-CoV-2. Se pare că celulele T ale oamenilor infectați în acel moment au recunoscut proteina spike a virusului, în experimentele efectuate în laborator 17 ani mai târziu.

De aceea, Gandhi crede că această memorie stocată va fi suficientă pentru a ne proteja de formele severe ale bolii, chiar dacă nu va fi la fel de puternică precum un nivel ridicat de anticorpi.

Dacă teoria lui Gandhi este corectă, asta înseamnă că COVID-21 va fi în cele din urmă o boală rezonabilă sau, în orice caz, mai puțin mortală decât cea cu care ne-am confruntat până acum.

„În cel mai rău caz va fi o răceală. În cel mai bun caz, vom obține o imunitate de grup, iar virusul aproape va dispărea”, spune experta, citată de The Atlantic.

Scenariul 2: Cel mult putem obține o imunitate sezonieră

Dar alți specialiști sunt ceva mai pesimiști și spun că un scenariu mult mai rău este posibil. Printre aceștia se află biologul și fostul profesor de la Harvard, William Haseltine.

„Îmi este destul de clar că teoria celulelor T nu se susține”, spune acesta pentru The Atlantic. În ciuda faptului că celulele vor recunoaște virusul, acest lucru nu va oferi o protecție semnificativă.

Poate că boala va fi mai blândă a doua oară, sau după vaccinare, dar temerile sunt că virusul suferă mutații, deci ar putea fi mai periculos.

Cu privire la imunitatea de grup, Haseltine crede că este vorba despre „o fantezie”.

Tot ce putem obține este o imunitate sezonieră de grup. Avem o experiență de 60 de ani cu coronavirusurile și întotdeauna au revenit

Biologul și fostul profesor de la Harvard William Haseltine:

În orice caz, chiar și varianta cea mai rea a lui COVID-21 va fi diferită față de COVID-19.

Milioane de cazuri severe vor fi prevenite de vaccinuri, în vreme ce oamenii vor fi nevoiți probabil să își facă doze suplimentare în mod constant.

„Vaccinurile Moderna și Pfizer sunt șocant de bune în imitarea infecției naturale. Dar este important să subliniem că vaccinurile vor oferi o protecție temporară. Un an, poate doi”, spune Haseltine.

În cele din urmă, spune Haseltine, putem spera că vom avea un vaccin universal care să ne protejeze de toate variantele SARS-CoV-2 sau chiar de coronavirusurile ce vor urma.

Primele cercetări pe baza tehnologiei imunizării cu nanoparticule – care combină fragmente din mai multe virusuri – oferă semne încurajatoare.

Deci pe măsură ce cursa pentru dezvoltarea unui vaccin inițial e aproape de final, cursa pentru un vaccin universal abia începe.

Scenariul 3: obișnuința cu o boală încă gravă

Între scenariul lui Gandhi și cel al lui Haseltine există un al treilea, mai neliniștitor, scrie The Atlantic.

Ideea ar fi că vaccinurile funcționează, dar pe termen limitat. Virusul continuă deci să se transmită și să sufere mutații.

COVID va avea în continuare forme severe, chiar fatale, la unii oameni. Vaccinarea va duce mortalitatea la un prag scăzut, dar nu la zero. Și totuși, lumea va ajunge să considere că acest lucru este tolerabil.

Versiunea COVID-21 ar fi mai periculoasă nu pentru că virusul ar dezvolta mutații noi sau pentru că vaccinurile nu ar fi eficiente. Riscul ar veni din felul în care epidemia ar fi normalizată.

În 2004, specialistul în bioetică Jackie Scully scria că bolile se transformă parțial datorită actului medical, dar în special din cauza unui mix de factori sociali și economici. Aceștia schimbă felul în care percepem bolile și în care reacționăm la ele.

Cel mai perfid viitor, observă revista americană, este acela în care nu ne ajustăm standardele morale și sfârșim prin a măsura pericolul COVID-21 după criteriile din 2020.

Apoi, dacă țările bogate, cu acces la vaccin, vor abandona eforturile după ce boala va ajunge sub control pe teritoriul lor, virusul ar putea bântui în forme grave în restul lumii, pentru a genera poate o nouă creștere a cazurilor peste tot.

Evitarea acestei miopii este principala provocare a lui COVID-21, avertizează revista americană.

Urmărește-ne pe Google News