Deși majoritatea țărilor din Europa încep să relaxeze carantina și plutește un sentiment de vacanță în aer, cercetătorii atrag atenția că pandemia de coronavirus e departe de a fi depășită.
Pentru a putea să ne continuăm activitatea într-un mod relativ normal și să nu întindem covorul roșu unui nou val de infecții, este vital să învățăm cât mai mult despre cum se transmite virusul și să monitorizăm cu acuratețe numărul de infecții.
Suspiciunile au fost confirmate
Cercetarea științifică durează mult. Indiferent dacă e psihologie, biologie, fizică sau orice altceva, e nevoie de mult timp și resurse să creezi și să urmezi o metodologie care să respecte standardele științifice. Apoi, lucrările sunt supuse procesului de peer-review, în care experți din domeniu analizează cu atenție studiul și verifică dacă este totul în regulă.
Dar când apare o problemă urgentă (cum ar fi o pandemie), cercetătorii apasă pedala de accelerație. În astfel de situații, multe dintre studii sunt grăbite și așa ajungem cu studii incomplete, care aduc mai multe întrebări decât răspunsuri. Asta s-a întâmplat foarte mult cu noul coronavirus.
Spre exemplu, încă din februarie, studii preliminare au arătat că materialul genetic al SARS-CoV-2, virusul care cauzează COVID-19, poate fi găsit în scaunul celor infectați. Dar nu era clar dacă aveam de-a face cu un virus activ, cu un virus inactiv (care nu este infecțios) sau doar cu bucăți de material genetic.
Abia acum, un nou studiu a arătat că virusul din fecale poate fi infecțios și aceasta poate fi o rută de transmitere. Deși aceasta nu este nici pe departe o rută principală de transmitere, e ceva ce trebuie luat în seamă.
Autorii noului studiu spun că practica de curățare în spitale și salubrizare trebuie să țină cont de această potențială rută de transmitere, în special atunci când avem de-a face cu pacienți în stare critică.
Studiul e cu atât mai important, cu cât o parte dintre pacienții cu COVID-19 au și simptome gastrointestinale. Studiile au arătat că până la jumătate din cazuri pot manifesta și astfel de simptome, în special diaree.
Nu este însă clar cât de ușor se poate produce transmiterea în acest fel. Spre exemplu, dacă cineva cu COVID-19 folosește o toaletă comună, este un risc pentru ceilalți oameni care folosesc toaleta? Dacă există, acest risc este probabil destul de mic, dar nu e clar cât de mic.
De ce acest lucru ar putea fi un avantaj
Deși în general orice mod nou de transmitere e problematic, în acest caz, am putea folosi acest lucru în avantajul nostru.
O idee care atrage din ce în ce mai mult interes este monitorizarea coronavirusului prin sistemul de canalizare.
Principiul de bază e așa: dacă o infecție de COVID-19 se manifestă și în scaun, atunci dacă luăm o mostră din apa de canalizare a unei comunități, am putea monitoriza cum crește sau scade numărul de infecții.
Luăm o mostră în fiecare zi și, când cantitatea de material viral crește, ne putem pregăti în avans – nu știm exact cine și câți oameni au virusul, dar putem pregăti o campanie de testare mai intensă și putem lua măsuri înainte ca infecțiile să iasă de sub control.
Mai mulți cercetători din toată lumea au avertizat că e foarte posibil să avem de-a face cu mai multe valuri de coronavirus și relaxarea carantinei nu poate fi ca un buton pe care îl oprim sau pornim – sunt mai multe nuanțe de gri care trebuie navigate cu atenție, și apa de canalizare ar putea fi un semnal de alarmă care ne-ar ajuta să luăm astfel de decizii.
Încă de la începutul acestei pandemii a fost clar că lupta cu pandemia va fi un maraton, nu un sprint. Cea mai importantă armă în această cursă este informația. Cu cât avem mai multe informații, cu atât suntem mai bine pregătiți.
LIBERTATEA PUBLICĂ ARTICOLE DE ȘTIINȚĂ. În plină criză provocată de pandemia de coronavirus, mai mult ca oricând cititorii au nevoie de informație științifică de calitate, prezentată limpede. Libertatea a deschis o serie de colaborări cu jurnaliștii români de la publicația ZME Science, o platformă independentă de jurnalism de știință, alcătuită din experți care, în mod obișnuit, relatează pentru publicul avizat din străinătate. Ei scriu, în fiecare zi, mai multe articole în Libertatea, bazate pe cele mai recente date și studii despre epidemie.