ComenteazăSimptomele COVID-19 includ febră, tuse uscată, pierderea mirosului și a gustului și dificultăți respiratorii. Severitatea bolii variază de la simptome de gripă la cele de pneumonie, iar spitalizarea este necesară în cazuri grave și critice.
Nu există încă nici un tratament sau vaccin aprobat împotriva SARS-CoV-2, coronavirusul care provoacă COVID-19.
De la începutul epidemiei din China, cadrele medicale au fost conștiente că noul coronavirus se poate răspândi la alte persoane în timpul perioadei sale de incubație (una până la 14 zile) înainte ca o gazdă infectată să dezvolte simptome ale bolii.
Un nou studiu oferă o imagine mai bogată privind comportamentul infecțios al persoanelor aparent sănătoase care au contractat virusul.
Rezultatele sugerează că sarcina virală, măsurată cu tampoane care au colectat fluid din gât, a fost cea mai mare la momentul apariției primelor simptome.
Cercetătorii chinezi afiliați cu Universitatea Medicală Guangzhou și cu Centrul de Colaborare al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) pentru Epidemiologia și Controlul Bolilor Infecțioase au dedus că potențialul infecțios al coronavirusului trebuie să fi atins un maxim la momentul sau cu puțin timp înainte de debutul simptomelor.
Când apar primele simptome COVID-19, sau cu câteva zile înainte de debutul lor, suntem cei mai contagioși
Cantitatea de virus necesară pentru a îmbolnăvi o persoană se numește doză infecțioasă. Un studiu anterior, tot din China, a descoperit că pacienții cu COVID-19 cu simptome mai severe tindeau să aibă încărcături virale mai mari.
Persoanele cu încărcături virale mai mari tind, de asemenea, să împrăștie mai mult material viral – atunci când persoanele infectate sunt capabile să infecteze pe alții – ceea ce le face mai contagioase.
Conform noului studiu, cel mai probabil împrăștierea de material viral capabil să infecteze alți oameni începe cu două până la trei zile înainte de apariția simptomelor.
Curios, cantitatea de virusuri care este expulzată pare să scadă după ce oamenii încep să se simtă bolnavi, nu după cum ar fi intuitiv.
Cu alte cuvinte, COVID-19 pare să se răspândească cel mai mult nu de la persoanele care par bolnave, ci de la cele care abia se îmbolnăvesc.
Această considerație poate avea consecințe importante pentru intervențiile de sănătate publică și care ar putea fi nevoite să fie ajustate. De exemplu, urmărirea contactelor în anchetele epidemiologice ar trebui să înceapă cu cel puțin câteva zile înainte de debutul simptomelor, nu de la momentul apariției primelor simptome.
“Criteriile mai incluzive pentru urmărirea contactului pentru a capta eventuale evenimente de transmitere cu două până la trei zile înainte de debutul simptomelor ar trebui să fie luate în considerare de urgență pentru un control eficient al focaruluiĚ, au scris cercetătorii în revista științifică prestigioasă Nature Medicine.
Totuși, cercetarea nu a fost perfectă. O limitare importantă este că cercetătorii au fost nevoiți să se bazeze pe memoria subiectivă a pacienților pentru rapoartele când au început să apară simptomele.
Cu toate acestea, concluziile par să confirme alte studii care au arătat că coronavirusul se poate răspândi înainte ca oamenii să se îmbolnăvească.
Astfel de constatări consolidează încă o dată nevoia de distanțare socială, igienă impecabilă și purtarea de măști în public pentru toată lumea, chiar și pentru persoanele care, din toate punctele de vedere, arată sănătoase.
LIBERTATEA PUBLICĂ ARTICOLE DE ȘTIINȚĂ. În plină criză provocată de pandemia de coronavirus, mai mult ca oricând cititorii au nevoie de informație științifică de calitate, prezentată limpede. Libertatea a deschis o serie de colaborări cu jurnaliștii români de la publicația ZME Science, o platformă independentă de jurnalism de știință, alcătuită din experți care, în mod obișnuit, relatează pentru publicul avizat din străinătate. Ei scriu în fiecare zi mai multe articole în Libertatea, bazate pe cele mai recente date și studii despre epidemie.