Alertă în sălile de reanimare. Din cauza COVID-19 nu s-au mai dat examene de specialitate și nu au apărut medici ATI noi, în timp ce unii s-au pensionat sau au emigrat

• Ce s-a făcut bine: între aceste 1.356 de paturi se numără sute de paturi mai bine dotate, cu ventilatoare și altă aparatură, față de martie. Înainte erau raportate la număr, dar nu aveau dotări.
• Ce nu s-a făcut: chiar dacă s-au înmulţit aparatele de ventilaţie mecanică, nu s-au înmulţit medicii şi asistentele. Iar cea mai mare ameninţare în perioada următoare va fi criza de personal.

În România există 2.130 de paturi de Terapie Intensivă în spitalele COVID (de fază 1, fază 2 sau suport COVID), iar dintre ele, 1.356 de paturi sunt dedicate exclusiv bolnavilor de COVID-19.

73 de locuri în plus dedicate COVID-19, luate de la celelalte boli

Aceste cifre vin dintr-un document al Societăţii Române de Anestezie şi Terapie Intensivă, consultat de Libertatea. Documentul face o radiografie a situaţiei din secţiile de ATI din ţară, aşa cum se prezintă ea la finalul lunii iulie.

Creşterea a rezultat prin adăugarea a două spitale în fază 2 şi a 5 spitale în faza 2 suport, prin Ordinul 1322/23 iulie 2020.

Cele 73 de locuri au venit, practic, din spitalele non-COVID, unde acum există mai puține paturi de Terapie Intensivă: 1.550 în iulie, faţă de 1.623 în luna mai.

Recomandări

Campionii traseismului politic din listele pentru alegerile parlamentare. Partidele le favorizează eligibilitatea în detrimentul candidaților noi

Asta înseamnă mai puţine locuri pentru alte patologii – de la cancere la traume.

Câte ventilatoare funcţionale avem

La nivel naţional există 1.779 de ventilatoare. Asta înseamnă că sunt cu 418 mai multe decât în luna martie a acestui an, dacă ne uităm către alt document SRATI, citat la momentul respectiv de Libertatea.

Specialiştii în ATI spuneau atunci că este necesară achiziţia a 1.200 de ventilatoare la nivel naţional. Puţin mai mult de o treime din acestea au fost cumpărate în lunile care s-au scurs de-atunci.

Creşterea numărului de ventilatoare a fost posibilă, în principal, mulţumită unei finanţări de la Banca Mondială, dar şi unor donaţii sau achiziţii realizate la nivel național local, spun sursele ziarului. 

Prin proiectul cu Banca Mondială, Ministerul Sănătăţii a făcut o achiziţie masivă în pandemie. Achiziţia constă în:

• 400 de paturi avansate de Terapie Intensivă (aceste paturi nu înseamnă o creştere a capacităţii, ci înlocuirea paturilor vechi cu unele noi, corespunzătoare – n.r.).
• 400 de staţii de injectomate.
• 400 de ventilatoare.
• 600 de monitoare de Terapie Intensivă.

Recomandări

Hoție la Castelul Peleș. „POS-ul nu mai funcționează, se poate plăti doar cash”. Ce ar trebui să verifice Corpul de Control al Ministerului Culturii

De asemenea, din donaţii, spitalele au mai primit aparate de ventilaţie mecanică. De exemplu, în urma unui teledon organizat de SRATI cu Fundaţia “Mereu Aproape”, au fost cumpărate 90 de ventilatoare pentru spitalele COVID, a declarat, pentru Libertatea, profesorul Şerban Bubenek, preşedintele SRATI.

Nu s-au înmulţit şi medicii

Problema nu mai este de aparatură şi dotări, ci de personal. Personalul nu s-a înmulţit.

Expert din Ministerul Sănătății, care a prefert să nu fie numit:

Deşi s-a cumpărat aparatură nouă, “nu a venit niciun medic în plus”, mai spune acesta. “Nu s-a dat nici examenul de specialitate, deci nu avem specialişti noi în ATI, practic”. În schimb, din specialitate au mai plecat medici: fie pentru că s-au pensionat, fie pentru că au emigrat.

În România, în ultimii ani, specialitatea ATI a fost printre cel mai grav afectate de fenomenul migrării personalului medical.

Estimările SRATI spun că, la acest moment, există aproximativ 1.000 de medici ATI specialişti şi primari: adică un medic la 3,7 paturi ATI. Mai lucrează şi 850 de rezidenţi ATI, adică un medic rezident ATI la 4,41 paturi.

Recomandări

Mama copilului de 3 ani mort în accidentul provocat intenționat de soțul ei a văzut în direct tragedia: „Tati, tati nu mai mâna maşina”

Ne trebuie de trei ori mai mulţi medici ATI

Lipsa de personal este unul dintre principalele motive pentru care unele compartimente ATI din spitalele mici nu sunt funcţionale, iar unele secţii ATI din spitalele municipale sau chiar judeţene îşi desfăşoară îngreunat activitatea – arată raportul SRATI.

Astfel, în unele spitale, secţia sau compartimentul ATI are angajaţi unu sau doi medici, ceea ce face dificilă desfăşurarea în condiţii sigure a actului medical. În plus, devine imposibilă asigurarea unei linii de gardă.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro