ComenteazăPrimăria Bucureștiului a anunțat recent înființarea mai multor zone pietonale în partea centrală a orașului. Schimbarea va avea loc doar în weekenduri dar și așa, e o măsură binevenită pentru București, unul dintre cele mai poluate orașe din Europa.
Alte municipalități însă au obiective și mai ambițioase. Orașele mari din Europa par să fi prins gustul aerului curat și mai multe orașe au anunțat măsuri prin care zeci sau sute de kilometri vor fi rezervate pietonilor sau cicliștilor, nu doar în weekend, ci permanent.
Reducerea poluării ar putea salva milioane de vieți
Conform OMS, poluarea atmosferică omoară 4,2 milioane de oameni în fiecare an, cauzând probleme cardiovasculare, pulmonare și respiratorii.
Peste 91% din populația planetei locuiește în zone cu poluare peste valorile recomandate de OMS.
O mare parte din această poluare vine de la mașinile pe care ne-am obișnuit poate prea mult să le folosim.
Traficul rutier a scăzut dramatic în ultimele luni, atât în România cât și în majoritatea zonelor de pe glob, ca urmare a măsurilor de carantină.
În Hubei, de unde a izbucnit pandemia, poluarea cu dioxid de azot (NO2) a scăzut cu 63%, prevenind peste 3.000 de decese în toată provincia. O analiză pe toată China a concluzionat că măsurile de carantină au salvat 77.000 vieți până acum prin reducerea poluării rutiere și industriale, iar în Europa, o analiză a tras concluzii asemănătoare: peste 11.000 decese au fost evitate pe continentul european ca urmare a scăderii traficului.
Desigur, scăderea traficului în această perioadă e doar temporară – cu cât se vor ridica restricțiile, cu atât va crește și traficul. E foarte probabil ca traficul să atingă sau chiar să depășească valorile de dinainte de pandemie, în vreme ce oamenii vor să recupereze timpul pierdut. Dar s-ar putea să apară și schimbări.
Orașele din Europa iau măsuri pentru pietoni și cicliști
În Marea Britanie, transportul este segmentul care poluează cel mai mult, motiv pentru care statul britanic a fost dat în judecată de proprii cetățeni de mai multe ori. În ultima perioadă însă, britanicii au început să ia măsuri pentru reducerea traficului, cel puțin în zonele urbane. Venirea pandemiei a accelerat însă toate aceste planuri.
Primarul Sadiq Khan a anunțat că Londra va deveni una dintre ”cele mai mari zone fără mașini din lume”. Mai multe din bulevardele ocupate ale Londrei vor fi închise pentru mașini (în afară de transport în comun), pentru a putea fi folosite în voie de pietoni și cicliști.
Aceste măsuri ajută nu doar la reducerea poluării, ci și la distanțarea fizică necesară pe timpul pandemiei.
Orașul Manchester a anunțat o finanțare de 5 milioane de lire pentru a construi piste pentru cicliști și a amenaja mai multe zone pietonale tot în același scop, iar la nivel național, guvernul a promis un fond de 250 de milioane de lire.
Britanicii nu sunt nici pe departe singurii cu ideea asta. Parisul a creat deja peste 600 de km de piste de cicliști, multe dintre ele luând locul mașinilor pe carosabil.
La Milano, unul dintre focarele de coronavirus din Europa și un oraș foarte poluat, au fost amenajați 30 de kilometri de piste doar pentru biciclete. Mai multe orașe din Germania, Belgia și Italia iau deja măsuri similare, în vreme ce în țări precum Danemarca sau Olanda ciclismul e deja în legea firii.
Nu doar în Europa se fac astfel de planuri. Capitala Columbiei, Bogota, New York, Seattle, și Mexico City sunt printre multele orașe de pe mapamond care au anunțat planuri similare. Deși unii șoferi vor strâmba din nas, oamenii din mai multe orașe par să-și aducă aminte că orașele sunt construite pentru oameni, nu pentru mașini.
Pandemia reprezintă o oportunitate unică pentru a reduce traficul
Nu e o coincidență că toate aceste lucruri se întâmplă acum. Trecem printr-o situație fără precedent în istoria modernă. Ceea ce se întâmplă acum ar fi fost considerat imposibil cu doar câteva luni în urmă. Dacă ne-ar fi spus cineva la sfârșitul lui 2019 că traficul rutier din orașe va scădea cu până la 80-90%, probabil i-am fi râs în față.
Nu ar fi părut doar imposibi,l ci probabil chiar absurd. Dar iată că absurdul s-a întâmplat, forțat de împrejurări. Astfel, perspectiva noastră s-a schimbat în această privință și e un moment propice pentru o astfel de schimbare.
Desigur, nu toate călătoriile pot fi înlocuite de mers pe jos sau pe bicicletă, dar studiile au arătat că multe călătorii sunt mai scurte de 5 km, însemnând că ar putea fi înlocuite de mersul pe jos sau bicicleta.
Asta se și urmărește prin aceste măsuri: să încurajeze șoferii să renunțe la mașini în favoarea unor mijloace de transport sănătoase și nepoluante. Studiile recente au arătat că oamenii care merg mai mult pe jos sunt mai sănătoși, mai relaxați și suferă mai puțin stres.
Pandemia pe care o traversăm acum va lăsa efecte adânci și dureroase în societate. Dacă putem totuși să folosim o parte din această problemă pentru a face orașele mai plăcute și mai sănătoase, s-ar putea să nu fie tot răul chiar în zadar.
LIBERTATEA PUBLICĂ ARTICOLE DE ȘTIINȚĂ. În plină criză provocată de pandemia de coronavirus, mai mult ca oricând cititorii au nevoie de informație științifică de calitate, prezentată limpede. Libertatea a deschis o serie de colaborări cu jurnaliștii români de la publicația ZME Science, o platformă independentă de jurnalism de știință, alcătuită din experți care, în mod obișnuit, relatează pentru publicul avizat din străinătate. Ei scriu, în fiecare zi, mai multe articole în Libertatea. bazate pe cele mai recente date și studii despre epidemie.