Publicat în jurnalul Journal of Medical Virology, studiul detaliază cum modul natural de funcționare a sistemului nostru imunitar poate agrava simptomele bolii. Conform autorilor, interacțiunea dintre două mecanisme imunitare poate genera un răspuns “exagerat” în fața patogenului pentru unii pacienți, ce duce la lezarea țesuturilor respiratorii.
Sistemul nostru imunitar folosește atât metode generale de a lupta cu patogenii, cât și metode specializate pentru fiecare în parte
Prima categorie de procese poartă numele colectiv de imunitate înnăscută (sau “generală”, “ereditară” ori “constitutivă”) și reprezintă prima serie de măsuri aplicate în cazul unei infecții.
Imunitatea înnăscută utilizează mai multe tipuri de celule și este menită să fie relativ eficientă contra oricărei posibile amenințări. Metodele specializate, ce poartă numele de imunitate “specifică”, “dobândită” sau “adaptivă”, sunt mult mai puțin versatile decât prima categorie, dar sunt și mult mai eficiente contra patogenilor pe care îi pot afecta decât imunitatea generală. Dezavantajul acestor metode este că au nevoie de timp pentru a fi generate și implementate în organism.
Imunitatea dobândită este mecanismul pe care se bazează vaccinurile. Prin prezentarea unor patogeni în formă inactivă, vaccinurile oferă corpului șansa de a-și produce anticorpii în siguranță, ce pot fi apoi folosiți în caz de nevoie.
Răspunsul imun general este activat imediat ce organismul nostru detectează prezența unei infecții. Cel specific este pornit după câteva zile, dacă primul răspuns nu a eliminat complet virusul, și implică utilizarea de limfocite (celule albe) de tip T și B.
Celulele T “analizează situația” și semnalează dacă este nevoie de anticorpi, iar celulele B îi produc efectiv.
Autorii au comparat modul de acționare al coronavirusului cu cel al virusurilor gripale, pentru a înțelege de ce produc simptome diferite
Conform rezultatelor lor, în cazul virusului SARS-CoV-2, problema provine din perioada sa lungă de incubație. Virusurile gripale (care sunt tot virusuri respiratorii) incubează relativ repede și atacă celulele din partea superioară a sistemului respirator, distrugând celulele infectate în două până la trei zile.
Deoarece își distruge celulele-gazdă atât de repede, virusul e mai ușor de eliminat de către procesele generale, iar răspunsul imun specific necesar este mult mai blând.
Dar COVID-19 (boala cauzată de coronavirus) se extinde pe întregul sistem respirator, inclusiv adânc în plămâni, și evoluează mult mai lent, cu o perioadă de incubație de până la șase zile. Perioada de incubație este durata de timp de când un virus pătrunde în organism până când apar simptomele.
Modelarea matematică a activității virusului în organism sugerează că SARS-CoV-2 este mult mai greu de eliminat de către răspunsul imun general (pentru că nu își distruge celulele-gazdă o perioadă mai lungă) în faza inițială a infecției, ceea ce determină un răspuns imun specific mult mai agresiv.
Ca soluție, autorii sugerează imunosupresoare în fazele inițiale ale infecției, deși recunosc că ideea este “contraintuitivă”.
Pericolul aici este că, pe măsură ce infecția se propagă, aceasta poate determina activarea întregului sistem imunitar, cu toate mecanismele de care dispune acesta.
Prezența mai îndelungată a virusului poate cauza un răspuns imun exagerat, o “furtună de citokine” (citokinele sunt substanțe folosite ca mesageri de celulele imunitare), ceea ce poate duce la distrugerea celulelor sănătoase, cauzând leziuni în țesuturi” – Weiming Yuan, coautor al studiului.
Autorii adaugă că este posibil ca acest răspuns exagerat să suprime virusul temporar, dar dacă nu îl elimină complet, simptomele pot reapărea.
Acest dans între sistemul imunitar și virus ar putea explica de ce unii pacienți trec prin două “valuri” de simptome, și par să se fi vindecat temporar până când simptomele li se agravează substanțial.
În acest moment, rezultatele sunt teoretice, și echipa vrea să le verifice folosind probe recoltate de la pacienții cu COVID-19.
De asemenea, dacă teoria lor va fi validată, tot avem nevoie de timp pentru a studia ce imunosupresoare pot fi folosite în acest scop; tratamentul trebuie să încetinească răspunsul imun specific fără a-l afecta pe cel general.
LIBERTATEA PUBLICĂ ARTICOLE DE ȘTIINȚĂ. În plină criză provocată de pandemia de coronavirus, mai mult ca oricând cititorii au nevoie de informație științifică de calitate, prezentată limpede. Libertatea a deschis o serie de colaborări cu jurnaliștii români de la publicația ZME Science, o platformă independentă de jurnalism de știință, alcătuită din experți care, în mod obișnuit, relatează pentru publicul avizat din străinătate. Ei scriu, în fiecare zi, mai multe articole în Libertatea, bazate pe cele mai recente date și studii despre epidemie.