- Înainte de război, românii cumpărau alimente ieftine din Ucraina. Acum, ucrainenii cumpără scump din România.
- Reușește planul lui Putin de a provoca foamete și revolte globale, despre care vorbesc tot mai mulți specialiști?
După atacul Rusiei, viața în Ucraina s-a schimbat foarte mult și în localitățile care nu au fost afectate de acțiuni militare. Treptat, inflația, sărăcia, criza alimentară, șomajul, deficitul de combustibil, interzicerea liberei circulații – toate s-au înstăpânit în comunitățile vecinilor noștri.
Grupuri pe Viber și WhatsApp cu informații despre combustibil
Rusia a bombardat principalele rafinării din Ucraina în primele zile ale războiului, cauzând un deficit de benzină și de motorină. După 100 de zile de la declanșarea războiului împotriva Ucrainei au fost create grupuri pe Viber și WhatsApp în care oamenii dau informații despre benzinăriile care funcționează și în care mai poate fi găsit combustibil.
Dacă în ianuarie cetățenii români din zonele de frontieră ajungeau în Ucraina după produse alimentare și combustibil ieftin, acum ucrainenii vin în România să cumpere motorină sau benzină, haine, medicamente și alimente.
Mulți ucraineni ajung în orașele din apropierea frontierei și cumpără en gros alimente din România.
„În benzinării nu poți cumpăra mai mult de 10-15 litri de benzină sau motorină. Este un mare deficit, dar oricum este mai bine în comparație cu primele luni ale războiului. Unele benzinării recomandă clienților săi să instaleze aplicații pe telefoane, astfel încât să poată controla dacă nu a fost depășită cantitatea maximă prevăzută pentru alimentarea zilnică a mașinii”, a declarat pentru Libertatea economista Aliona Soponaru, din Cernăuți.
Specialistul precizează că tot combustibilul din Ucraina este importat, iar Guvernul ucrainean a plafonat prețul, de aceea în orașele ucrainene mai bine de o lună nu putea fi găsit combustibilul. După ce tarifele au fost liberalizate – prețurile au crescut enorm, însă deficitul de carburanți nu a dispărut.
Pe rețelele de socializare, în grupurile de Viber și WhatsApp, zilnic apar anunțuri despre benzinăriile unde a apărut sau a dispărut motorina.
Grupul de Viber „Combustibil – regiunea Cernăuți” are peste 5.000 de membri. În fiecare oră apar anunțuri ale șoferilor. „La benzinăria WOG a apărut benzină 95. Nu știu care-i prețul. La coadă stau mai mult de 20 de mașini”, scrie unul dintre membrii grupului pentru a-i informat pe ceilalți despre apariția benzinei. Grupul este gândit pentru a ajuta oamenii să nu circule de la o benzinărie la alta fără niciun rost.
S-a triplat prețul la gazul pentru mașini
Cei mai fericiți din orașele ucrainene din vestul țării, unde nu au loc acțiuni militare, au fost o perioadă taximetriștii care foloseau mașini cu instalații pe gaz. Spre deosebire de motorină și benzină, gazul poate fi găsit în Ucraina fără probleme, dar prețul este triplu față de perioada de până la război. Deficitul de combustibil reduce foarte mult mobilitatea cetățenilor. Totul s-a scumpit în urma creșterii costurilor de transportare a mărfurilor.
În orașele din vestul Ucrainei au devenit tot mai populare trotinetele electrice Bolt, cu ajutorul cărora se circulă mai ușor prin localitate, fără benzină, motorină sau gaz.
Deficit de țigări și electrocasnice
Coproprietarul celui mai mare magazin online național Rozetka din Ucraina, Vladislav Ceciotkin, prognozează un mare deficit de electrocasnice, dar și o descreștere a capacității de cumpărare a ucrainenilor. El a declarat pentru Forbes că devalorizarea valutei naționale cauzată de război determină un deficit de electrocasnice. Vânzările au scăzut, urmează o reacție în lanț.
Economista Aliona Soponaru, din Cernăuți, susține că ucrainenii au devenit mult mai săraci, de aceea nimeni nici nu se gândește să cumpere electrocasnice, „doar dacă este absolut necesar”. „Sărăcia, deficitul și șomajul devin probleme acute”, remarcă Soponaru.
În Ucraina a apărut și un deficit de țigări. „Unele unități de producție din est s-au închis, iar o serie de producători transnaționali s-au retras din Ucraina în legătură cu acțiunile militare
Aliona Soponaru pentru Libertatea:
Șomajul și sărăcia
Retragerea producătorilor și a marilor investitori din Ucraina generează șomajul. Sărăcia bate la ușa ucrainenilor, în timp ce invadatorul rus trage din tancuri, avioane și tunuri asupra orașelor din estul și sudul țării. Același Vladislav Ceciotkin a declarat că în cele peste 100 de zile de război au fost concediați 50% dintre angajații întreprinderii sale de comerț online.
Și instituțiile statului ucrainean au anunțat reducerea salariilor, concedierea angajaților sau transferarea lor pe posturi mai puțin plătite. Medicii au fost transferați pe jumătate de normă. Kievul caută disperat soluții în contextul blocării capacităților sale tradiționale de export, care aduceau bani în țară: agricultura și industria metalurgică.
Diminuarea veniturilor populației, deficitul de mărfuri și creșterea prețurilor fac viața din orașele ucrainene neafectate de acțiunile militare foarte complicată, iar pentru unii – insuportabilă.
Produse din România – pe rafturile magazinelor alimentare
Utilizatorii rețelelor de socializare din regiunile Cernăuți și Ivano-Frankivsk scriu că de două luni magazinele alimentare sunt pline cu produse din România. Importurile au crescut foarte mult, iar prețurile sunt destul de mari comparativ cu perioada de până la război. O serie de produse sunt mult mai scumpe în Ucraina decât în România.
„După ce a fost bombardată localitatea Soledar din regiunea Donețk, cunoscută ca o capitală a sării din Ucraina, oamenii au intrat în panică și au început să cumpere toată sarea din magazine. Rafturile au fost golite în câteva zile, fără să fi existat vreo premisă economică clară”, explică economista Aliona Soponaru, adăugând că unii oameni de afaceri aduc sare din Bulgaria pentru a satisface această cerere de pe piață.
Pe grupurile de Viber, WhatsApp și Facebook din Ucraina cel mai popular banc a devenit următorul: „Schimb un kilogram de sare pe o canistră de benzină”
Distracții pe timp de război. Viață legitimă sau sfidare?
„Viața la Cernăuți este o viață hibridă. Unii se plâng că e foarte greu economic, în timp ce alții petrec toată ziua prin cafenele și pe terase”, ne povestește Vladimir, din Cernăuți.
Unii au venit din estul și sudul țării cu foarte mulți bani și se simt în vestul Ucrainei ca într-o vacanță neplanificată.
În mai, presa locală din Cernăuți a scris despre distracțiile de la o discotecă din centrul orașului, iar rețelele de socializare au criticat organizatorii pentru că inițiază petreceri pe timp de război. „Unii își dau viața pentru Ucraina, iar alții dansează în cluburi”, scriau cernăuțenii pe Facebook. Cei care continuă să încerce să aibă elemente de normalitate în viață susțin însă că a-ți continua existența e exact ceea ce Putin și guvernul său nu doresc.
În vestul țării au venit sute de mii de persoane strămutate, orașele sunt foarte aglomerate. Cei sosiți văd în vestul țării o lumină a liniștii și păcii, cei rămași – transformări neplăcute ale lumii în care au trăit până atunci.
Mobilizarea generală și atmosfera apăsătoare
În timp ce economiștii analizează sărăcia în creștere din orașele ucrainene, iar ucrainenii critică pe Facebook persoanele strămutate pentru că se distrează pe timp de război, în Ucraina continuă mobilizarea generală. Bărbații nu pot părăsi țara, așteptând ordinele de recrutare.
Guvernatorul regiunii Cernăuți, Serhii Osaciuk, s-a plâns recent pe ritmul lent al înrolărilor în armată, ordonând tuturor centrelor de recrutare „să lucreze mai activ în ceea ce privește furnizarea resurselor de mobilizare pentru forțele armate”.
Zilnic de pe front vin vești triste despre morți și răniți. Săptămânal comunitatea românească, dar și ucraineană, își înmormântează tinerii într-un război absurd și nemilos.
Parcă nu s-a schimbat nimic, susțin cei care au mai fost la Cernăuți, Ujgorod sau Ivano-Frankivsk până la război și au avut ocazia să viziteze recent aceste localități. Însă iluzia păcii și a liniștii creează o atmosferă apăsătoare, explicată perfect de primarul orașului Cernăuți Roman Kliciuk într-un interviu pentru Libertatea: „Nimeni nu știe ce va ținti următoarea rachetă a Rusiei”.