Miron Cozma va ramane in continuare in inchisoare. Ion Iliescu i-a respins cererea de gratiere, in ciuda fostei „prietenii” pe care miza atat de mult „Luceafarul huilei”. „Primul miner al tarii” a fost in permanenta un scandalagiu cu sprijin de masa. Desi a mai stat inchis din primavara anului 1997 pana in toamna lui 1998, cercetat fiind pentru mineriada din 1990, Miron Cozma nu a dat dovada ca i-ar pasa de regulile unui stat de drept. Mai ales ca mai era cercetat pentru lovirea unui ziarist, pentru ca a batut un politist si tocmai scapase cu o condamnare cu suspendare pentru un omor din culpa. Cu toate acestea, Cozma a reusit, in scurt timp, sa-i organizeze din nou pe mineri, iar in momentul in care s-a hotarat inchiderea unor mine, i-a convins pe ortaci sa mearga la Bucuresti pentru a schimba Guvernul, intrucat Executivul refuza sa negocieze cu ei. Dupa o luna, respectiv la 15 februarie 1999, Curtea Suprema de Justitie (CSJ) l-a condamnat pe liderul minerilor din Valea Jiului la 18 ani de inchisoare, pentru instigare la subminarea puterii de stat a minerilor care au venit in Bucuresti in septembrie 1991. Dupa executarea pedepsei, Miron Cozma, potrivit deciziei CSJ, va avea interdictie de a intra in localitatile Petrosani si Bucuresti timp de cinci ani. Sentinta CSJ i-a adunat din nou pe sustinatorii lui Cozma, de data aceasta in numar mult mai mic, pentru a lua cu asalt Guvernul. Miron Cozma a fost capturat in 18 februarie 1999, in apropierea localitatii Stoenesti-Olt, unde erau masate importante trupe de ordine, coordonate de
ministrul de interne de atunci, Constantin Dudu Ionescu. Actiunea in forta a minerilor de la inceputul anului 1999 s-a stins o data cu incarcerarea lui Cozma si trimiterea in fata instantei a celorlalti lideri care l-au sustinut.
Miron Cozma s-a resemnat pe moment cu statutul de detinut, dar, dupa schimbarea Puterii, avocatii sai au inceput
demersurile pentru eliberarea clientului lor. In conditiile actuale, Cozma nu mai poate spera decat la un recurs in anulare.
Minerul mai asteapta si alte condamnari Miron Cozma mai are si alte dosare grave pe rol. Pentru mineriadele de la Stoenesti si Costesti, Miron Cozma a fost trimis in judecata alaturi de alti lideri sindicali, dosarele penale urmand a fi solutionate de magistratii Judecatoriei sectorului 5, respectiv Curtea de Apel Pitesti. Totodata, magistratii Judecatoriei sectorului 1 vor rejudeca dosarul in care Miron Cozma, impreuna cu alte sase persoane ar fi agresat personalul complexului Vegas din Petrosani si ar fi produs pagube in valoare de peste 30 milioane de lei.
Presedintele Ion Iliescu a anuntat, vineri, ca a respins cererea de gratiere formulata de Miron Cozma. Presedintele Iiescu a precizat ca Departamentul juridic al administratiei prezidentiale a formulat un raspuns la cererea de gratiere a lui Cozma, care va fi trimis acestuia.
Iliescu a apreciat ca gratierea lui Cozma nu este „oportuna”, transmite Mediafax. Seful statului a spus ca principalul motiv in respingerea cererii de gratiere este faptul ca sunt pe rol mai multe procese in care inculpat este Miron Cozma si gratierea lui „nu ar rezolva problema”. Iliescu a explicat ca o persoana gratiata, daca primeste o a doua condamnare, trebuie sa ispaseasca si pedeapsa care a fost gratiata. Presedintele Iliescu a mai spus ca un alt motiv il constituie faptul ca Miron Cozma nu isi recunoaste culpa.
„Mi se pare calea mai potrivita de a apela la un eventual recurs in anulare, daca se considera neculpabil”, a declarat seful statului. El a mai spus ca promovarea unui recurs in anulare revine „instantelor cuvenite, cu argumentele potrivite”.
Curtea Suprema de Justitie (CSJ) l-a condamnat pe liderul minerilor din Valea Jiului, Miron Cozma, la 18 ani de inchisoare, pentru instigare la subminarea puterii de stat a minerilor care au venit in Bucuresti in septembrie 1991. Cozma a fost condamnat la 15 ani inchisoare pentru „instigare in conditiile participatiunii improprii la infractiunea de subminare a puterii de stat”, potrivit sentintei CSJ, plus un spor de trei ani de inchisoare pentru gravitatea faptelor comise, precum si sapte ani interzicerea unor drepturi civile. Miron Cozma a fost condamnat initial de Curtea de Apel Bucuresti la doi ani si jumatate de inchisoare pentru comiterea infractiunii de tulburare a linistii publice. La doua saptamani de la prima condamnare, Cozma a fost eliberat din arestul Directiei Cercetari Penale, intrucat efectuase in arest preventiv pedeapsa de doi ani si jumatate la care fusese condamnat de prima instanta.
La 15 februarie 1999, dupa mineriada de la Costesti din ianuarie 1999, Curtea Suprema de Justitie il condamna pe Cozma, printr-o sentinta definitiva, la 18 ani de inchisoare, dispunandu-se astfel si incarcerarea liderului minerilor.
Cererea de gratiere inaintata de Cozma a povocat pana in prezent aprinse dezbateri, atat in lumea politica cat si in societatea civila. Cu exceptia Partidului Romania Mare, care l-a adoptat pe „Luceafar”, toata lumea s-a pronuntat impotriva eliberarii acestuia. Decizia de ieri a lui Ion Iliescu ar putea da nastere la o riposta violenta din partea PRM, avand in vedere ca sunt putine sanse ca un recurs in anulare sa aiba sorti de izbanda.