Crăciunul pentru copii în era consumerismului. Totul vine la pachet cu un preț, avertizează specialiștii I Interviu

Evoluția cadourilor de Crăciun  

Deși în magazine se găsesc nenumărate modele de jucării, în unele orașe din țară, rafturile se golesc imediat, în dorința de a le oferi celor mici tot ce-i cer Moșului.

Asta și pentru că părinții din generația Y, milenialii, cei născuți între anii 1981 și 1996, nu au primit atât de multe cadouri în copilărie.

Înainte de Revoluție, darurile erau simbolice, existau doar câteva modele de jucării, care nu se găseau atât de ușor. Concret, copiii născuți în perioada regimului comunist primeau, printre altele, soldăței sau păpuși de plastic, cele mai cunoscute fiind Negresele și Coșarii.

Iar din anii 90, piața a fost populată de tot felul de obiecte, însă nu mulți oameni își permiteau să facă multe cadouri scumpe de Crăciun.

Astăzi, condițiile de trai din România s-au îmbunătățit semnificativ, datele arată că 61% din populația țării face parte din clasa de mijloc, în timp ce salariul mediu net a depăşit 1.000 de euro pe lună.

Recomandări

Fanta românească e mai scumpă și mai proastă decât cea din Italia: mai puțin suc de portocale, dar mai multe arome și coloranți | Experiment Libertatea

Astfel, sărbătorile de iarnă s-au transformat într-un adevărat festival dedicat consumerismului. 

Părinții care își răsfață copiii: milenialii și generația X

Un studiu realizat de Revolut arată că milenialii, născuți între 1981 și 1996, pun deoparte bugete consistente pentru Crăciun, de peste 1.000 de lei, în timp ce generația Z (1997-2009) economisește sume mai mici, de până în 500 de lei.

Mai mult, un studiu realizat în 2023 de Klarna arată că 45% dintre membrii generației Milennials au un angajament față de legăturile familiale, aceștia alocă cele mai substanțiale bugete pentru cadourile copiilor. 

Iar 46% dintre membrii generației X, adică cei născuți între 1965 și 1980, și-au exprimat dorința de a-și răsfăța copiii în timpul sezonului festiv. 

„Este cât se poate de uman. Reprezintă un echilibru care se realizează între ceea ce nu am primit, ceea ce oferim, dar peste ceva timp lucrurile se vor echilibra. Vom pune și noi lucrurile pe un făgaș mai așezat.

În momentul de față, sigur, frustrările, traumele, angoasele, capacitatea de a ne cumpăra, potența financiară și așa mai departe se materializează inclusiv în această zonă, în zona cadourilor oferite copiilor”, a explicat sociologul Gelu Duminică pentru Libertatea. 

Recomandări

Edith Alibec, despre ce înseamnă să fii actriță independentă: „M-am apucat să fac proiectul și am început să bat la uși”

Cumpărăm copiilor lucruri scumpe, „nu că ar avea copilul nevoie de asta”, ci „pur și simplu este o zonă de capital simbolic, ne permitem”, a mai spus sociologul.

Dintr-o perspectivă psihologică, cu siguranță, majoritatea părinților cumpără copiilor tot ce își doresc și chiar mai mult de atât, pentru a compensa lipsurile avute de ei în copilărie, spune drd. psiholog Vlad Lupu pentru Libertatea.

Pot crede că sunt îndreptățiți să primească totul „pe tavă”

Cu toate acestea, să nu uităm că a oferi totul copiilor poate crea pentru cei mici ideea că sunt îndreptățiți să primească totul „pe tavă”, fără însă să ofere ceva în schimb, avertizează el. „Și nu vorbim aici de a face neapărat ceva cadou părinților, deși este și asta o metodă bună de parenting, dar ne putem referi la comportamentele lor, la îndeplinirea sarcinilor pe parcursul anului recent ș.a.m.d.”, spune Vlad Lupu.

Recomandări

Ultimul mesaj al pilotului avionului prăbușit în Kazahstan indică un posibil atac. Principalii suspecți

Încă un aspect demn de menționat în opinia specialistului este că, deseori, cei mici primesc cadouri sub formă materială (jucării, jocuri etc.) de la părinți.

Problema vine în momentul în care ei încep să considere că darurile pot fi doar materiale. Pot învăța să pună preț pe lucrurile fizice semnificativ mai mult decât gesturi, de exemplu. Totodată, vor căuta constant gratificarea externă și va exista un dezechilibru față de cea internă, mai spune psihologul.

Cadouri egal dragoste

În ritmul de viață tot mai alert, nu ne mai găsim timp pentru a petrece alături de cei dragi, iar cadourile pot reprezenta felul în care ne putem recompensa. Însă cadourile nu reprezintă dragostea. 

„Cum ar fi să facem cadou timp din timpul nostru?”, se întreabă Mirela Husaru, consultant în dezvoltare emoțională, care urmează programul de formare susținut de Gabor Mate Professional Training Compassionate Inquiry.

Asta și pentru că prea multe cadouri nu le fac bine copiilor. Un studiu realizat de Universitatea din Missouri arată că micuții care așteaptă multe cadouri sau cadouri scumpe riscă să fie predispuși când devin adulți la comportamente care dau dependență: datorii, pariuri sau prea multe cumpărături.

„Copiii pot ajunge să dezvolte o atitudine materialistă. Ei vor pune accent pe obiecte materiale în detrimentul valorilor precum generozitatea, recunoștința și aprecierea. De aceea, este posibil să nu aprecieze fiecare cadou în parte, considerându-le mai degrabă o obișnuință decât un gest special”, explică Mirela Husaru pentru Libertatea.

La rândul lui, Gelu Duminică consideră că „se creează niște comportamente ciudate”.

„Respectivul copil înțelege cu totul și cu totul alte lucruri în momentul în care primește zeci de cadouri sau cadouri foarte scumpe, plus că se transformă într-un tip de comportament pe care îl va avea toată viața. Dacă nu îi dai Playstationul ăla pe care îl vrea și îi dai o variantă mai veche, s-ar putea să se simtă nefericit”, adaugă acesta. 

Iar această nevoie de a oferi peste măsură „vine și din trecut, și vine și de la presiunea asta pe care noi o avem în societate și în rândul copiilor”, mai spune sociologul.

Adevărata însemnătate a Crăciunului

Cercetările din The Journal of Happiness al Harvard demonstrează că oamenii sunt mai satisfăcuți de cadourile pe care le cumpără pentru alte persoane decât pentru ei înșiși. Astfel, le putem arăta copiilor adevărata însemnătate a Crăciunului învățându-i ce înseamnă generozitatea.

„Crăciunul înseamnă dragoste, familie și generozitate, iar accentul pe cadouri poate distrage atenția de la aceste aspecte ale sărbătorii.

Copiii pot să nu dezvolte abilități importante, cum ar fi să ofere și să primească cu bucurie, să împărtășească și să colaboreze, să aprecieze și să fie recunoscători.

Cadourile pot fi o parte frumoasă a Crăciunului, dar nu ar trebui să fie elementul central al acestei sărbători”, a subliniat terapeutul Mirela Husaru.

Totuși, nu ar trebui să uităm că sunt case în care copiii nu primesc absolut nimic în ziua de Crăciun. 

„Nu trebuie să generalizăm, doar cei care își permit intră într-o zonă consumeristă și simt nevoia să-și alinte copilul, poate mai mult decât este cazul în momentul de față. Este o evoluție normală a societății. Am ajuns să ne permitem, și atunci și consumul este tributar acestui lucru. Peste ceva timp, o să ajungem și noi la echilibrul pe care îl vedem în Occident. 

Mese mai puțin copioase, mese mai așezate, cadouri mai simbolice și așa mai departe, însă și Occidentul a ajuns la asta după ani buni de bunăstare economică. Noi suntem încă la început. Cei care oferă cadourile scumpe sunt copiii care erau frustrați acum 30 de ani. Și își doresc pentru copii ce e mai bun, fiecare definește ce-i mai bun în felul lui”, concluzionează Gelu Duminică.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro