32 comentariiÎn biserica evanghelică luterană din Betleem, scena Nașterii arată foarte diferit cu ocazia acestui Crăciun. În loc de un pătuț într-o iesle plină de fân, păpușa a fost înfășurată în faimosul keffiyeh, eșarfa asociată cu Palestina, și se află printre blocuri de beton și dale de pavaj sparte.
Sărbătorile de Crăciun au fost anulate în Țara Sfântă în acest an, în timp ce oamenii din regiune îi plâng pe palestinienii uciși în Fâșia Gaza – peste 20.000, potrivit autorităților controlate de Hamas.
Munther Isaac, pastorul bisericii luterane, a declarat că modificările aduse scenei Nașterii în acest an transmit un mesaj. „Aceasta este realitatea Crăciunului pentru copiii palestinieni”, a spus el pentru The Guardian, „dacă Iisus s-ar fi născut astăzi, s-ar fi născut sub ruinele din Gaza”.
Betleemul, situat la 16 kilometri sud de Ierusalim, în Cisiordania ocupată, este unul dintre cele mai importante centre ale creștinismului. Biserica Nașterii, astăzi folosită de mai multe biserici creștine, a fost construită de împăratul Iustinian în urmă cu 1.500 de ani, deasupra grotei în care se crede că s-a născut Hristos.
În prezent, majoritatea populației din Betleem este musulmană, dar orașul găzduiește încă o comunitate creștină și multe ordine creștine, iar zona se bazează în mare măsură pe sectorul turismului și al pelerinajelor. Aproximativ 70% din economia Betleemului depinde de vizitatorii internaționali, a declarat primarul Hana Haniyeh.
„Această perioadă este de obicei foarte activă. Primim 1,5-2 milioane de vizitatori pe an, dar acum avem zero”, a spus el. „Israelul a îngreunat foarte mult accesul aici prin punctele de control și economia noastră s-a prăbușit, dar oricum nu puteam sărbători. Suntem în doliu pentru locuitorii din Gaza”, a explicat edilul.
Nimeni nu-și amintește o perioadă în care nu a existat un brad tradițional
Deoarece teritoriile palestiniene ocupate nu au un aeroport, majoritatea vizitatorilor internaționali intră prin Israel, trecând prin punctele de control ale unei bariere care ține cele două orașe sfinte, Ierusalim și Betleem, separate unul de celălalt, în ciuda faptului că sunt la doar 10 kilometri distanță.
Piața Manger din inima Betleemului, aflată în fața Bisericii Nașterii Domnului, este de obicei plină de turiști în decembrie. Este decorată cu lumini festive, un brad de Crăciun uriaș, iar aleile și restaurantele din oraș sunt aglomerate.
Anul acesta însă, Piața Manger este gri și goală. Nimeni nu-și amintește o perioadă în care nu a existat un brad tradițional. În fața Centrului pentru Pace din Betleem, un banner spunea în arabă și engleză: „Opriți genocidul, opriți strămutarea, ridicați blocada”.
Programul încărcat al lunii decembrie include de obicei găzduirea unor delegații internaționale și spectacole ale unor artiști și cântăreți, înainte ca festivitățile să culmineze cu o paradă și o slujbă la miezul nopții în Ajunul Crăciunului.
Dar se așteaptă ca participarea să fie atât de scăzută în acest an, încât ordinul franciscan care atribuie bilete și se ocupă de securitatea evenimentului a renunțat la protocoalele obișnuite. În schimb, serviciul de rugăciune va fi deschis tuturor celor care pot ajunge.
O problemă economică majoră
Pandemia a fost o provocare, dar anul trecut, cele 5.000 de camere de hotel din Betleem au fost din nou rezervate în totalitate de Crăciun și promiteau să facă din nou afaceri bune în 2023, înainte de izbucnirea războiului.
„Primeam 50 de grupuri de turiști pe lună în magazinul meu. Toate hotelurile au fost rezervate din nou anul acesta și ne așteptam să fie grozav, dar acest vis a fost spulberat din cauza conflictului. Toată lumea a anulat”, a declarat pentru The Guardian Nabil Giacaman, un tâmplar, proprietar al magazinului de artă și sculptură Il Bambino.
Magazinul său a fost singurul deschis vineri; el a spus că a venit doar pentru a se ține ocupat. „Am 12 angajați, dar nu cred că îi pot plăti la sfârșitul lunii”, a spus el. „Avem nevoie disperată de turiști”, a adăugat omul.
Declinul creștinilor în Țara Sfântă
Milioane de pelerini obișnuiesc să viziteze în fiecare an, dar foarte puțini creștini trăiesc în Țara Sfântă. În urmă cu un secol, ei reprezentau un sfert din populația Ierusalimului, dar acum reprezintă mai puțin de 2%.
În prezent, există doar 182.000 de creștini în Israel, 50.000 în Cisiordania și Ierusalim și 1.300 în Gaza, potrivit estimărilor Departamentului de Stat al SUA.
Când gruparea islamistă Hamas a preluat controlul asupra fâșiei în 2007, 3.000 de creștini erau înregistrați ca locuind acolo. În teritoriul asediat, comunitatea creștină, deja minusculă, a fost decimată de noul război, declanșat de atacul din 7 octombrie al Hamas asupra Israelului, care a ucis 1.140 de persoane.
Biserica catolică Sfânta Familie din orașul Gaza a devenit un adăpost improvizat, dar a fost lovită în repetate rânduri de raidurile aeriene israeliene.
Săptămâna trecută, Patriarhia Latină din Ierusalim a declarat că Forțele de Apărare ale Israelului (IDF) au plasat biserica sub asediu, iar lunetiștii au împușcat și ucis două femei creștine, o mamă și fiica sa, care se aventuraseră afară pentru mâncare și apă.
Papa Francisc a condamnat atacul, despre care IDF a negat că ar avea cunoștință.
Nici Ierusalimul nu sărbătorește
Și la Ierusalim, festivitățile de Crăciun au fost anulate de liderii marilor biserici. Pasajele antice ale Orașului Vechi, în mod normal pline de turiști și pelerini pe tot parcursul anului, au rămas parțial pustii încă din octombrie.
Majoritatea magazinelor și restaurantelor sunt închise, proprietarii de afaceri spunând că sunt prea speriați să vină la serviciu.
Coloniștii israelieni din Orașul Vechi – asemenea celor din restul Ierusalimului de Est, anexat de Israel în 1980 – au folosit haosul războiului în avantajul lor, scrie The Guardian.
Au existat încercări din partea dezvoltatorilor israelieni de a confisca terenuri din cartierul armean care aparțin atât bisericii, cât și creștinilor armeni individuali. Membrii comunității de 800 de persoane campează acum 24 de ore pe zi pe locurile pe care le consideră amenințate.
Atât prezența musulmană, cât și cea creștină în Orașul Vechi și în împrejurimile sale au fost oricum erodate în mod constant, datorită eforturilor depuse atât de coloniști, cât și de guvernul israelian.
În ultimii ani, statul și-a accelerat campania de demolare a unui număr tot mai mare de locuințe palestiniene, pe motiv că nu au autorizații de construcție.
Liderii creștini din Israel și Palestina s-au abținut de la a intra în politică sau de a se implica în problemele curente, dar declarațiile din ultima vreme, care condamnă războiul, arată profunzimea furiei pe care o simt multe dintre biserici.
„Suntem triști văzând toate victimele, în special femei și copii, și suntem triști că comunitatea internațională nu a luat măsuri serioase pentru a pune capăt masacrului, așa cum a făcut-o când Rusia a invadat Ucraina”, a declarat părintele Rami Askarieh, parohul Bisericii Sfânta Ecaterina din Betleem.
„Ne rugăm în fiecare zi pentru Gaza și pentru victimele războiului din ambele părți”, a spus el. „Israelieni, palestinieni; suntem cu toții oameni, suntem cu toții copii ai lui Dumnezeu”, a adăugat părintele, citat de The Guardian.