ComenteazăPe de o parte, majorarea salariului minim va fi benefic, pentru că va crește consumul, cred analiștii financiari, dar pe de altă parte, acest lucru va fi valabil doar pentru supraviețuitori, adică pentru cei care nu au fost concediați sau ale căror firme nu au intrat în faliment.
Este clar faptul că Guvernul face, iar populația trage, pentru că Executivul nu s-a consultat cu mediul de afaceri când a luat aceste decizii, iar angajații plătiți cu salariul minim, fie angajați sau concediați, nu sunt decât statistică pe o foaie plimbată prin instituțiile statului.
„Noi am spus de foarte multe ori că stabilirea salariului minim trebuie să aibă la bază un mecanism de calcul al acestuia. Nu numai noi am spus asta, de fapt, ci și Comisia Europeană. Problema este că nimeni nu știe pe ce calcule salariul minim e de 1.550 de lei, dar este evident că va afecta mediul de afaceri”, a declarat, pentru Libertatea, Florin Jianu, președintele Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR).
Potrivit raportului semestrial de țară, scrie clar că România trebuie să stabilească un mecanism de calcul pentru salariul minim, unul care să se bazeze pe productivitate și pe ceea ce poate suporta economia reală.
„Statul nu trebuie să deblocheze mediul public de economia reală, pentru că la un moment dat chiar se vorbea ca România să aibă două salarii minime, unul pentru mediul public, altul pentru mediul privat”, a mai spus fostul ministru al mediului de afaceri.
Lovitură pentru români! Măsura pregătită de Guvern care omoară creșterile salariale, firmele și locurile de muncă
Efectele creșterii salariului minim
În primul rând, vom vedea o creștere accelerată a șomajului, așa cum s-a văzut în primele patru luni de la stabilirea ultimului salariu minim. În al doilea rând, din anul 2010 până în 2017, numărul contractelor pe salariul minim a crescut de aproape 7 ori. În urmă cu 7 ani erau 200.000 de salariați plătiți la limita minimă a economiei, iar acum sunt 1,3 milioane din totalul contractelor de muncă, potrivit reprezentanților CNIPMMR. „Se constată că se migrează foarte mult în zona salariului minim de muncă, pe de o parte. Pe de altă parte, considerăm că salariul minim trebuie să crească constant, dar fără a fi o povară pentru IMM-uri. Adică dacă stabilim un salariu minim, contribuțiile totale ale angajatorului să fie la jumătate, pentru că acesta plătește foarte mult”, a mai declarat Florin Jianu.
Statul pare că mărește salariul pentru a-și crește veniturile din această zonă, dar au scăzut alarmant în alte zone precum a TVA-ului sau a impozitării, avertizează specialiștii. În plus, zonele unde se află cei mai mulți lucrători, adică agricultură, textile și turism, vor fi cele mai afectate, pentru că aici se vor înregistra cele mai multe cazuri de concedieri și somaj ridicat.
Ne pleacă forța de muncă
Una dintre marile provocări ale semestrului II şi, în general, ale următorilor ani o constituie criza de pe piaţa forţei de muncă și care, potrivit investitorilor, tinde să se adâncească.
„Într-adevăr, consumul intern estimăm că va creşte în continuare, pe fondul avansului puterii de cumpărare a populaţiei. Probleme ar putea să apară în ceea ce priveşte forţa de muncă. Se găsesc din ce în ce mai greu angajaţi pregătiţi şi la costuri corespunzătoare”, afirmă Mihai Mîndruţiu, director financiar Vitacom Electronics SRL.
Exportul de forţă de muncă spre Occident îşi arată, astfel, tot mai pregnant efectele negative. „Vedem la tot pasul tot mai multe reclame în care mari jucători din economie anunţă că sunt în căutare de personal, de la hipermarketuri la unităţi de producţie. Alături de inflamarea consumului şi inflaţie, criza forţei de muncă tinde să devină un semn de întrebare semnificativ în economie”, spun analiştii de la KeysFin.
Impresia generală este că pomana politică e, ca orice pomană, una asociată cu moartea, iar în acest caz, înseamnă că pune cruce IMM-urilor și implicit duce la dispariția unor zeci de mii de locuri de muncă.
DNA a făcut anunțul astăzi. Este vizat Liviu Dragnea