Crima pasională din lumea bună a Bucureștiului care a rămas nerezolvată și la 90 de ani distanță. Cum a sfârșit Tita Cristescu, prima Miss România

Avea 27 de ani când a fost găsită fără suflare, în dimineața zilei de 26 decembrie 1935, în baia apartamentului ei din Bulevardul Brătianu, nr. 34, București. 

Autopsia cadavrului, realizată la Institutul de Medicină Legală Mina Minovici din București, a relevat că tânăra fusese otrăvită cu acid cianhidric injectat în medicamentul laxativ pe care femeia îl înghițea seară de seară, după cină. 

Concluziile științifice ale legiștilor au stârnit foamea de senzațional a opiniei publice, precum și furia familiei, care a respins din start sinuciderea sau un accident nefericit și a așteptat în zadar condamnarea criminalului.

Principalul suspect – inginerul Liviu Ciulley

Bazându-se pe datele chimiștilor de la „Mina Minovici”, judecătorul de instrucție a decis să excludă ca variante ale morții sinuciderea și accidentul farmaceutic. 

Niciuna dintre pilulele rămase în cutia cu medicamente nu conținea otravă, ori praful laxativ „se prepară totul dintrodată şi apoi se împarte în atâtea buline câte sunt indicate în prescripţia medicală”, se arată în ordonanța judecătorului de instrucție citată în ediția din 25 martie 1936 a ziarului Adevărul.

Recomandări

Generalul Vasile Milea, „eroul” care a ordonat reprimarea Revoluției la Timișoara. „Sinuciderea a fost practic o încercare de autorănire”

Principalul suspect a fost inginerul Liviu Ciulley, om de afaceri foarte înstărit, administrator delegat al fabricii Metalica din București, căsătorit și tată a doi copii. Cu acest bărbat avusese Tita Cristescu o relație amoroasă care a durat din iarna anului 1930 și până în aprilie 1933, când inginerul a decis să-și dedice viața exclusiv familei sale și afacerilor, părăsind România pentru o perioadă.

Cei doi amanți au păstrat totuși o legătură apropiată, au continuat să se viziteze sporadic, atunci când inginerul revenea în țară, Liviu Ciulley însușindu-și mai degrabă rolul de protector al tinerei, căreia îi păstra „o afecţiune potolită, ajutând-o din când în când în nevoile ei materiale”, conform propriilor declarații. 

Fostul amant, arestat și ținut „la secret”

În ziua de dinaintea morții, Tita se întorsese singură de la Constanța unde se întâlnise cu protectorul său, cu care avusese o dispută aprinsă la care asistaseră mai multe persoane, audiate ulterior ca „informatori” (n.r. – martori).

Cum în picioare rămăsese doar varianta asasinatului, Liviu Ciulley a fost arestat spre finalul lunii ianuarie 1936 și ținut timp de 17 zile „la secret”, la penitenciarul Văcărești, o măsură preventivă severă care nu-i permitea să ia legătura cu nicio persoană, în afară de gardian.

Recomandări

PNL a plătit o campanie în care Călin Georgescu a fost promovat intens pe TikTok, similară cu o campanie a Rusiei în Ucraina, a descoperit ANAF

„După o amplă expunere a faptelor şi a argumentelor deduse din felul de viaţă, din relaţiile lor, din temperamentul şi oarecare predispoziţie a inginerului Ciulley, judecătorul de instrucţie ajunge la încheierea de a-l declara pe acesta ca omorîtor al fostei sale iubite. Mobilul crimei este explicat în ordonanţa definitivă ca rezultând din concepţia despotică pe care numitul o avea în iubire. Socotea că are dreptul so ţină numai pentru el sau, dacă nu, so suprime”, arată sursa citată, referitor la investigația polițienească în urma căruia inginerul a fost inculpat pentru crimă.

Procesul inginerului Ciulley s-a întins pe toată perioada anului 1936, iar gazetarii din epocă nu au ratat nicio ședință de judecată, expunând în articole stufoase detaliile cele mai intime din viața tinerei otrăvite de amantul bogat.

„Demimondena”, considerată cea mai frumoasă femeie a României

La 27 de ani Tita Cristescu era una dintre divele Bucureștiului interbelic. O femeie de o frumusețe remarcabilă, câștigătoarea primului concurs de miss organizat vreodată în România, în anul 1929, era curtată de mulți bărbați bogați și generoși care îi oferiseră protecție și siguranță financiară. Ea însăși provenea dintr-o familie „bună”, fiind fiica fruntaşului socialist Gheorghe Cristescu și membră a Partidului Socialist. 

Recomandări

Prostia liberală nu schimbă datele „fenomenului Georgescu”. Ciucă, Rareș Bogdan nu sunt deranjați de forțele polițienești ale binelui?

O perioadă a încercat o carieră în cinematografie, fiind remarcată de o casă de producție din Germania, dar care i-a oferit doar roluri minore. A revenit în România, unde a urmat cursurile Academiei de artă dramatică, din Capitală, fiind distribuită „în roluri de seamă” în câteva producții ale Teatrului „Regina Maria”, apreciată de Lucia Sturdza-Bulandra.

În articolele de presă care au urmat morții sale tragice, gazetarii au notat că Tita nu a rezistat provocărilor din lumea artistică, „neputând ţine piept greutăţilor ce se pun, în artă, în calea oricărui debutant, cât de dotat ar fi”, se arată într-un portret al artistei publicat în Realitatea Ilustrată din 8 ianuarie 1936, sub titlul „Otrava diabolică”.

S-a retras de pe scenă în anul 1932, „împotriva sfaturilor doamnei Bulandra, care-i prevedea o carieră strălucită. Ea sacrifica arta, pentru o eventuală căsătorie”, se menționează în articolul din Realitatea Ilustrată.

Tânăra artistă pare să fi fost „un character şovăelnic, natură pasivă, dintre acele pe care viaţa le învinge”, era caracterizată în gazetele epocii.

Cum s-au cunoscut Tita Cristescu și Liviu Ciulley

Fiind o femeie „de lume”, Tita era în permanență pe lista de invitați la evenimentele mondene organizate în București. La o astfel de petrecere avea să-l cunoască pe inginerul Liviu Ciulley, considerat unul dintre cei mai bogați industriași ai României.

„Am cunoscut-o pe Tita Cristescu în anul 1930, iarna, prin intermediul cumnatului ei, avocatul Mihail lonescu, zis şi Gregorian. La 6 luni, am fost invitat de el să mergem la un match împreună. Am mers, şi a fost începutul legăturilor dintre mine şi Tita Cristescu. A durat legătura asta, din iarna anului 1930 până în 1933, an în care această legătură trupească s’a schimbat într’o dragoste sufletească”, declara Liviu Ciulley din boxa acuzaților, în toamna anului 1936.

„Am ajutat-o să se ridice, făceam cu ea lecții”

Inginerul bogat și educat spunea că nu a investit în Tita doar bani, peste 4 milioane de lei, cum avea să susțină, ci a încercat s-o șlefuiască și să o transforme într-o femeie cultă și rafinată.

„Am ajutat-o progresiv să se ridice, să-şi formeze o ţinută, o cultură. (…) Îmi aduc aminte, chiar, cum mă trudeam cu ea: făceam cu ea lecţii, o iniţiam în literatură, căutam să-i agonisesc o instrucţie decentă, să o salt mai sus, să fac ceea ce nu se gândise să-i facă familia! Chiar această familie era uimită: «Uite cum s’a transformat!» – exclamau toţi în jurul ei”, a mai declarat Ciulley în timpul procesului în care a fost judecat pentru omor.

Cum a obținut Tita apartamentul de la protector

Tita Cristescu a primit cadouri extravagante de la protectorul ei, bijuterii evaluate la peste 500.000 de lei, blănuri scumpe, două automobile, dar și un apartament în centrul Capitalei, la care se adăuga o rentă lunară. „Pentru acest prieten o cheltuială de un milion, două sau chiar zece nu însemna mare lucru. El a cumpărat Titei un apartament luxos, într-o casă block din B-dul Brătianu, i l-a mobilat cu mult gust, i-a dăruit bijuterii, blănuri scumpe, două automobile. Frumoasa artistă ducea acum o viaţă ameţitoare, şi deși la o vârstă fragedă, căpătase experienţa unei femei mature”, scria Alex F. Mihail, în Realitatea Ilustrată.

Informația a fost confirmată chiar de către Ciulley, în cursul audierilor.

„Peste alt timp, Tita mă vesteşte că proectează să cumpere o casă. Şi fiindcă spunea că nu avea banii necesari, mă roagă pe mine să-i cumpăr bijuteriile, cu suma de 700.000 lei. Ce era să fac? Îmi oferea mijlocul să închei cu ea o tranzacţie, despărţindu-mă elegant. Şi aşa a luat apartamentul din bdul. Brătianu Nr. 34”, explica judecătorilor Liviu Ciulley din boxa acuzaților. 

Tot el avea să mărturisească faptul că în seara tranzacției Tita era „gătită de bal cu toate bijuteriile pe ea”, motiv pentru care industriașul a renunțat să i le răscumpere, oferind în același timp banii pentru apartament. 

Acuzațiile amantului: „Fata aceasta era lovită de familia ei”

„Îi duc deci o primă sumă de 450.000 lei, în contul bijuteriilor. Şi, cum vorbisem, decid să mă duc a doua zi la ea, dar o găsesc în rochie de bal, şi cu toate bijuteriile pe ea, în mână cu chitanţa, întrebându-mă dacă mă îndur să o despart de ele”, este depoziția acuzatului.

De situația financiară a Titei se pare că ar fi profitat și rudele sale apropiate, cel puțin așa acuza Ciulley în timpul procesului: „Cu timpul, însă, mi-am dat seama că existenţa ei ascundea o tristă dramă: fata aceasta era exploatată, era lovită de familia ei, care îi cerea mereu sacrificii. Am înţeles, am văzut că în jurul Titei familia, toată familia din jur, caută să profite de ea, recoltând numai beneficii!”.

Ruptura, provocată de un „bufon matrimonial”

Ruptura dintre Tita Cristescu și Liviu Ciulley, la finalul anului 1933, ar fi survenit în momentul în care femeia a înțeles că protectorul său nu va renunța niciodată la soție și copii pentru ea și că va fi în permanență doar o metresă, statut care nu îi mai convenea. Își dorea o căsătorie, cred martorii din epocă, astfel că a acceptat și avansurile unui alt bărbat bogat, grecul Cuza Hotta, caracterizat de rivalul său drept un „om cu o inteligenţă ieftină, tip cu o cultură grecească, pe care caută să o dea drept antică! Aventurierul acesta se insinuase lent cu familia avocatului Gregorian (n.r. – cumnatul Titei), unde pătrunsese făcând pe al 4-lea la bridge, întâi, și apoi ca bufon matrimonial”.

Tita și-a cunoscut noul protector exact acolo unde a relatat Ciulley, în casa cumnatului ei. În cercul restrâns al apropiaților femeii era cunoscut faptul că inginerul român și afaceristul grec erau rivali. În scurt timp Tita avea să facă lumină și își anunță logodna cu Hotta. „Prin perseverente minciuni, prin perfide calomnii, a pătruns în inima fetei”, era de părere Ciulley, care a explicat cum a ajuns din ipostaza de protector în cea de bărbat înșelat.

De ce nu s-a căsătorit Tita cu pretendentul grec

Decizia de a renunța la inginerul român se pare că nu a convenit familiei și în mod special cumnatului său, avocatul Gregorian, care nu vedea cu ochi buni ruptura de industriașul bogat de ai cărui bani profita inclusiv el.

Cert este că logodna dintre Tita Cristescu și Coza Hotta nu va avea loc, bărbatul părăsind România pentru a se întoarce la Salonic, acolo unde se și afla în noaptea fatidică de 25 decembrie 1935, motiv pentru care a fost exclus de pe lista suspecților. A fost totuși citat ca informator (n.r. – martor) iar în instanță a explicat completului de judecată că avea de gând să se căsătorească cu Tita, dar atât familia lui, cât și cea a tinerei s-au opus, motiv pentru care au renunțat la „proect”.

„Cuza a recunoscut că ştia situaţia fostei sale iubite, care era simultan întreținută de inginerul Ciulei, dar a arătat că situaţia aceasta de metresă îi repugna Titei. În ceia ce priveşte proectul de căsătorie, informatorul a arătat că era dorinţa lor comună, însă că încă de anul trecut familiile lor opunându-se categoric căsătoriei, proectul a fost abandonat. D. Hotta a explicat că opunerea familiei Cristescu consta în aceia că veniturile presupusului logodnic ar fi prea reduse pentru Tita, care era învăţată să ducă o trenă luxoasă, ba chiar să-şi ajute familia. Pe de altă parte, familia d-lui Cuza ridica un impediment de ordin moral, argumentând în trecutul Ţiţei, femeie divorţată şi care avusese şi amanţi”, se arată într-un articol publicat ediția din 8 ianuarie 1936 a ziarului Curentul.

Minciunile croitoresei

În procesul Cristescu-Ciulley au fost audiate peste 100 de persoane, iar cercetările au durat săptămâni, timp în care principalii protagoniști, rude, prieteni, suspecți și servitori au fost vânați de gazetarii vremii care urmăreau fiecare mișcare din anchetă. „Afacerea Cristescu” era subiectul principal al acelor zile, astfel că ziarele abundau în detalii picante din viața celor două familii.

O croitoreasă, audiată și ea ca martor, a fost prima care a adus în discuție dependența victimei de cocaină, de drogul infernului (n.r. – morfină) relatând, fără a aduce și dovezi, o discuție pe care ar fi avut-o la un moment dat cu Tita și care și-ar fi exprimat intenția de a se sinucide, dacă nu reușea să se căsătorească „cu cine îi e drag”.

„Astfel, judecătorul locţiitor a ascultat pe d-na Maria Popa, croitoreasă din şos. Panduri, care a venit să declare că acum un an a primit vizita Titei Cristescu, care a comandat o rochie. După ce au legat astfel cunoştinţă, în altă dată a mai venit întro zi cerând să-i coasă o jartieră care i se rupsese. Cu aceste ocazii, stând mai mult de vorbă, Tita Cristescu sa interesat de unde ar putea să-şi procure cocaină. La una din vizite, d-na Maria Popa, servind clientei sale o cafea nieagră și în urmă venind vorba despre cititul viitorului în ceaşca de cafea, clienta a avut o exclamare că dacă nu se poate mărita cu cine i-e drag mai bine se otrăvește”, este mărturia croitoresei, menționată într-un articol din ziarul Adevărul din 2 februarie 1936.

În același articol se menționează faptul că judecătorul de instrucție a fost curios să afle de ce croitoreasa s-a prezentat de bunăvoie, fără să fie citată, pentru a face astfel de acuzații. Femeia ar fi recunoscut în cele din urmă că înainte de a se prezenta la cabinetul judecătorului de instrucție a luat contact cu avocatul Paul Ciulley, fratele inginerului incriminat, care a îndrumat-o să facă „declaraţiunile acestea”.

Astfel de martori binevoitori, care s-au oferit să depună mărturie fără a fi citați, s-au tot prezentat în fața procurorului. Unii au susținut că au fost angajați de inginerul Ciulley ca detectivi particulari, plătiți fiind să descopere secrete din viața Titei Cristescu. Alții au declarat că știau de scrisori de amenințare cu moartea semnate de anonimi sau de telefoane prin care Tita primea mesaje asemănătoare. A fost adusă în discuție inclusiv prezența unei „asasine”, femeie măritată, geloasă pe succesul Titei, dar aceste aspecte nu au fost probate, cel puțin nu în timpul procesului.  

Ultima zi din viața Titei Cristescu

Toți acești martori, fie că vorbim de persoane din anturajul tinerei, fie de membrii familiei, au fost ascultați cu multă atenție tocmai pentru ca judecătorii să contureze o imagine cât mai clară ultimelor zile din viața Titei. Au fost făcute cercetări ample, atât în apartamentul din Bulevardul Brătianu, în camera de hotel din Constanța unde a fost cazată Tita în data de 25 decembrie și în vila de la Sinaia unde se afla Ciulley în momentul în care a primit vestea morții amantei sale. 

A reieșit astfel clar că pe 25 decembrie Tita se afla la Constanța unde s-a întâlnit cu inginerul Ciulley. Nu mai aveau o relație apropiată, dar tânăra era încă susținută financiar de inginer. De altfel, chiar Ciulley mărturisește că femeia a venit neinvitată la Constanța pentru a-i cere bani și a plecat singură la București, cu trenul, în aceeași zi. 

„N’am chemat-o eu! – explică inginerul Ciulley la audieri – Ea a venit după mine. Și am ascultat-o, am răspuns la strigătul ei telefonic!… Eu, însă, nici un moment nam chemat-o!… Dar faptul că venea la Constanța, după mine, era strigătul ei de deznădejde, de femee bătută, care alerga și cerea un sfat!”.

După această întrevedere neprogramată, Tita revine în București, aparent foarte bine dispusă.

„Ce s-o fi petrecut în sufletul Titei Cristescu, când se întorcea la Bucureşti, singură, în tren, în orele întunecate ale ultimei zile din viaţa ei? La ce se gândia, când servitoarea a găsit-o, înainte de miezul nopţii, dansând singură prin casă, întrun vârtej nebun, la muzica aparatului de radio?”, scria jurnalistul de la Realitatea Ilustrată, care i-a dedicat Titei mai bine de o pagină de revistă.

Pe 25 decembrie, la miezul nopții a primit-o în vizită pe sora ei care, întorcându-se acasă de la cinematograf, a trecut pe lângă blocul unde locuia Tita și a văzut lumină la geam, motiv pentru care a decis să urce, mai ales că era noaptea de Crăciun. Își primește sora cu entuziasm, pentru ca minute mai târziu să se prăbușească fără să-și mai revină vreodată.

„Fapt este că la ora 12.15, când doamna Gregorian, sora ei, sa suit sus în apartament, unde văzuse lumină, după ce eşise de la un cinematograf din apropiere, a fost primită, chiar la uşe, de către Tita, cu îmbrăţişări şi sărutări pline de efuziune. Iar în clipele următoare, frumoasa artistă se prăbuşia inertă, fără să fi putut da vreo explicaţie, cu privire la cele petrecute”, sunt ultimele clipe din viața artistei descrise în publicația amintită.

S-a speculat la un moment dat în timpul anchetei că sora tinerei ar fi putut să fie asasina, geloasă pe succesul mezinei. „Arma crimei” în această situație ar fi fost o cutie cu bomboane otrăvite pe care i-ar fi adus-o în dar sora, dar ipoteza nu a fost niciodată probată. 

Tot în presa din epocă se scrie că în momentele de disperare care au urmat prăbușirii Titei, un personaj misterios a sunat la telefon „parcă voind să spioneze ce se petrece în casă”. Apelantul, dacă a existat, nu a fost descoperit în timpul amplelor cercetări care au urmat.

Tita a ingerat patru picături de acid cianhidric

Autopsia care a urmat tragediei a relevat faptul că Tita Cristescu a murit după 2-3 minute de la ingerarea otrăvii. Legistul N. Ioanid, pe atunci şeful laboratorului de toxicologie, din cadrul institutului medico-legal, „a găsit că ea înghiţise 20 cc, adică patru picături de acid cianhidric”, potrivit articolelor din presă.

„Medicul legist, d. dr. Vasiliu şi-a dat seama imediat că Tita Cristescu a fost intoxicată cu acid cianhidric, de la prima incizie pe abdomenul artistei. La deschiderea stomacului, în sala macabră din subsolul rece al Morgei, sa răspândit un miros de migdale amare, caracteristic otrăvii acesteia”, scria Realitatea Ilustrată în ediția din 8 ianuarie 1936.

Inginerul Ciulley a fost achitat

Liviu Ciulley, principalul suspect al crimei, a fost achitat. Completul de judecată a apreciat că nu au fost suficient de multe probe care să dovedească vinovăția bărbatului. Astfel, persoana care a otrăvit-o pe frumoasa Tita Cristescu nu a fost niciodată descoperită oficial. Treizeci de ani mai târziu, se spune că, pe patul de moarte, Mărioara Suciu, servitoarea Titei Cristescu, s-a spovedit unui preot și a mărturisit că ea a fost cea care a pus otrava. Este doar o legendă, nu un adevăr juridic.

Întrebat de către judecător de ce continua să o susțină financiar pe Tita de care tocmai se despărțise, inginerul Ciulley declara: „De ce continuam să mă întâlnesc cu ea după ruptură, şi chiar să o ajut, o explic: am avut în viaţa mea, şi eu, aventuri, dar niciodată nu m’am purtat cu femeile grosier! Astăzi, chiar se întâmplă ca după douăzeci de ani să vină să-mi ceară ajutor o femee cu care am fost odinioară amabil!”.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro