• Efectele restricțiilor de acum 8 ani au fost, potrivit analizelor experților internaționali, scăderea rublei și o reducere a datoriei publice a Federației Ruse. Dar, în timp, rușii s-au adaptat la aceste sancțiuni și ele au fost văzute ca fiind prea slabe.

Printre primele  pedepse pentru Crimeea, au fost suspendate discuțiile UE – Rusia asupra vizelor. De asemenea, în locul summit-ului G8 de la Soci, s-a ținut întâlnirea G7 – fără Rusia – în Bruxelles, în iunie 2014. 

Statele UE au sprijinit, de asemenea, încetarea negocierilor cu privire la alăturarea Rusiei la OECD și la Agenția Internațională de Energie. 

În ce privește măsurile individuale, 555 de persoane și 52 de entități au făcut obiectul înghețării bunurilor și restricțiilor de călătorie. În martie 2014, Consiliul Europei a decis să înghețe bunurile celor responsabili de fraudarea fondurilor statului ucrainean. 

Numeroase interdicții

Restricțiile asupra relațiilor economice cu Crimeea și Sevastopol au vizat: o interdicție a importurilor de bunuri din regiune, restricții asupra comerțului și investițiilor în zonă, interzicerea furnizării serviciilor de turism, o interdicție asupra exporturilor de bunuri și tehnologii. 

De asemenea, a fost limitat accesul la piețele internaționale al anumitor companii rusești, s-a impus o interdicție privind exportul și importul de arme și o interdicție privind exportul de produse militare, a fost limitat accesul Rusiei la bunuri și tehnologii folosite pentru producerea și explorarea petrolului. 

Restricțiile asupra cooperării economice au vizat: Banca Europeană de Investiții – căreia i s-a cerut să suspende noi operațiuni financiare în Federația Rusă, Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare – căreia, de asemenea, i s-a cerut să suspende operațiunile financiare în Rusia și au fost suspendate programe de cooperare bilaterală cu Rusia. 

Economiile UE au suferit, la rândul lor, pierderi

Conform unei cercetări, în 2014, comparativ cu 2013, exporturile statelor europene către Rusia au scăzut cu 13%. Din 28 de state, 25 au suferit scăderi ale exporturilor. Cele mai puternice scăderi s-au înregistrat în Malta (- 78%), Cipru (-42%) și Belgia (- 27%). 

Dar și economiile Uniunii Europene au suferit pierderi – Germania și Marea Britanie au înregistrat, fiecare, o scădere a exporturilor de până la 18%, iar în Franța și Italia, scăderea a fost de 12%. 

Rusia în urma economiei mondiale

Conform unei analize publicate de Atlantic Council, din 2014, economia Rusiei a crescut în medie cu 0,3%, în timp ce creșterea globală a fost cu două procente mai ridicată: 2,3%. În plus, Federația Rusă a  înregistrat pierderi anuale de 50 de miliarde de dolari. 

De asemenea, sancțiunile au făcut ca Rusia să nu se poată împrumuta de la băncile internaționale, ceea ce a determinat o scădere a datoriei publice a țării de la 729 de miliarde de dolari în 2013 la doar 470 de miliarde de dolari în 2020. 

Autorii notează că, deși scăderea datoriei publice pare să fie un aspect pozitiv, nu este, pentru că astfel s-a limitat numărul de potențiale investiții în Federația Rusă. 

„De când a atins un vârf de 2,3 trilioane de dolari în 2013, PIB-ul Rusiei a scăzut cu 35%, până la 1,5 trilioane de dolari în 2020, deoarece rubla a scăzut odată cu prețul petrolului, dar sancțiunile occidentale au deprimat și cursul de schimb al rublei”, se arată în analiză. 

Rușii au suferit financiar

Pe de altă parte, autorii spun că este dificil să se facă distincția între efectele scăderii prețului la petrol și cele ale sancțiunilor financiare. „Evaluarea autorilor este că impactul sancțiunilor financiare a fost subestimat. Sancțiunile financiare occidentale au redus creditele străine și investițiile străine directe în Rusia. Ei evaluează că acest cost este substanțial mai mare decât s-a înțeles anterior, aproximativ 2,5-3% din PIB în fiecare an, adică de două ori mai mult decât a evaluat Fondul Monetar Internațional în 2015”, se arată în analiză. 

Magnații sancționați pleacă din țară

Printre cele mai regretate sancțiuni au fost însă cele asupra principalilor cleptocrați din țară. Drept efect, se notează în cercetare, numărul celor care pleacă din Rusia depășește semnificativ numărul celor care rămân, dar, cu toate acestea, prea puțini dintre ei au fost sancționați. 

„Economia națională a fost reorganizată”

Pe de altă parte, într-un interviu pentru Europa Liberă, Angela Grămadă, doctor în științe politice, declara că: 

„În cei aproape opt ani (de la introducerea sancțiunilor – n.r.), rușii s-au adaptat la o bună parte dintre sancțiuni, mai ales la nevoile de bunuri și servicii, cum ar fi produsele agricole. Au început să fie produse în interiorul țării, economia națională a fost reorganizată.”

„A avut de suferit foarte mult industria extractivă, pentru că, deși Federația Rusă are acele resurse naturale, are nevoie de tehnologia occidentală pentru a putea să le extragă. Asta nu a însemnat că ei nu au putut să se reorienteze sau să negocieze cu țări din Asia Centrală sau cu Azerbaidjan și să cumpere gaze de acolo și să le vândă ca fiind rusești.”

Picajul prețului petrolului i-a afectat mai mult decât embargourile

Într-o altă cercetare pe tema sancțiunilor impuse Rusiei după anexarea Crimeei, autorul Iikka Korhonen, de la Institutul pentru Economii în Tranziție al Băncii Finlandei, scrie că prețul redus al petrolului, exceptând măsurile restrictive impuse de SUA și de statele europene, a redus creșterea PIB cu 0,7% pe an. 

Această scădere a prețului petrolului a fost, de fapt, cea care a contribuit cel mai mult la scăderea economică a Federației Ruse, mai scrie același autor, și nu sancțiunile. 

În concluzie, adaugă el în această cercetare care a fost publicată la finalul lui 2019, „deși sancțiunile au contribuit, probabil, la o dezescaladare a conflictului din Ucraina, este greu să fim optimiști cu privire la o rezolvare rapidă a crizei”.

Foto: Profimedia

Urmărește pe Libertatea LIVETEXT cu cele mai noi informații despre războiul din Ucraina, declanșat de Rusia

Urmărește-ne pe Google News