Condamnat la 99 de ani de închisoare pentru 4 omoruri, Marius Csampar a fost eliberat condiționat în timpul pandemiei de COVID. Primul mesaj în libertate: “Vezi-ți de treaba ta, am văzut că ai o familie”

Rămas orfan de mamă la 12 ani, Marius Csampar a crescut pe străzi şi a învățat cum să fure şi cum să fenteze miliţia. A absolvit doar 8 clase, iar la 14 ani a dat prima spargere, într-o tutungerie. A primit atunci doar o amendă penală, pentru că nu putea fi încarcerat.

La
17 ani a fost prins după ce a furat, împreună cu gaşca, dintr-un
restaurant din Bucureşti şi a fost închis pentru
doi ani, într-un centru de reeducare.

După
eliberare, s-a reapucat de infracţiuni. A intrat într-o bandă care
acţiona în zona Gării de Nord, tâlhărind călătorii din
trenuri.

Prima
crimă: “I-am
tăiat complet capul şi l-am aruncat în lacul IOR”

Nu
avea 20 de ani împliniţi când a comis prima crimă. Victima,
rămasă neidentificată, era un om al străzii cunoscut sub numele
de Mitică. Bărbatul îi văzuse pe Csampar şi pe cei din banda lui
în timp ce dădeau o spargere la un magazin din cartierul Titan.
Csampar a declarat că Mitică şi-ar fi cerut “dreptul”, adică
o parte din lucrurile furate, ca să nu anunţe poliţia.

“Csampar Marius descrie împrejurările comiterii faptei, pe care o motivează ca fiind o reacţie în timpul unei altercaţii cu victima”, se arată în expertiza medico-legală psihiatrică a INML, din 2 iulie 1998.

“L-am apucat cu mâna de cap şi cu mâna dreaptă i-am tăiat complet capul, pe care l-am aruncat în lacul IOR, iar corpul l-am ascuns într-un canal. Locul exact sau mai multe detalii le voi prezenta când voi fi dus la locul faptei”, este declarația lui Csampar, din dosarul 1109/2000 – Tribunalul Bucureşti.

Victima
a fost descoperită după aproape patru ani de la comiterea crimei,
în locul pe care Csampar l-a indicat anchetatorilor.

După
al doilea omor, a sunat
la poliţie

La
câteva zile după ce l-a omorât pe Mitică, Csampar a fost arestat
pentru tâlhărie. Condamnat la 3 ani de închisoare, a fost eliberat
condiţionat la 16 octombrie 1996. În scurt timp, avea să comită a
doua crimă.

Victima a fost tot un om al străzii: Ş. Nicolae, 40 ani, din Călăraşi. Csampar a declarat că a fost complice cu el la furturi din maşini şi că, într-o noapte, Nicolae a făcut greşeala să-şi pună deoparte din lucruri.

Le-a mărturisit anchetatorilor cum l-a omorât pe Nicolae.

M-am încălecat peste el şi l-am lovit cu una dintre cărămizi în zona capului. În timp ce loveam, mi-a scăpat cărămida din mână şi am luat o altă cărămidă, cu care am continuat să lovesc tot în cap. Am aruncat cărămida în timp ce mă ridicam de pe el, i-am mai dat câteva picioare.

Marius Csampar:

El a fost cel care a anunţat apoi poliţia, spunând că în clădirea cinematografului Feroviarul e cadavrul unui bărbat, pe care l-a descoperit, din întâmplare. “Ce-a fost în capul meu, nu ştiu. Dar, pentru mine, chestia asta a fost un joc foarte frumos. A fost un joc cu gust de miere”, mărturisea el mai târziu.

Ancheta a fost defectuoasă, iar crima a rămas cu autor necunoscut 2 ani, până când Csampar a recunoscut fapta.

A
treia oară, a ucis o bătrână
căreia
i-a furat carnea din ciorbă

În
octombrie 1996, deşi era principalul suspect în cazul crimei de la
cinematograful Feroviarul, Csampar era încă
în libertate. Două luni mai târziu, avea
să ucidă din nou.

În
noaptea de Revelion, a mers cu un alt complice, Both Carol, să
tâlhărească o bătrână din Baloteşti. Lucheria P. avea 85 de
ani şi locuia singură, iar Csampar stătuse în gazdă la ea şi
ştia că femeia avea bani.

Cei
doi au intrat peste bătrână în casă, iar Csampar a lovit-o cu
pumnii şi picioarele în zona capului, apoi i-a legat mâinile la
spate şi i-a pus un batic peste gură.

Bătrâna
a fost găsită inconştientă a doua zi, de un vecin, şi a murit la
spital, din cauza traumatismelor suferite.

“Cei
doi au sustras din locuinţa părţii vătămate un serviciu de
cafea, mai multe păhărele de ţuică, un ceas de masă,
cearceafuri, cuverturi, 6 sticle de 2 litri conţinând vin, o bucată
de muşchi, o cutie de cârnaţi, sarmale şi carnea din ciorbă,
bunuri pe care le-au pus în nişte sacoşe luate tot din locuinţă”,
se arată în rechizitoriul întocmit de procurori în septembrie
1998.

Înainte de a pleca, între rufele aflate într-un dulap, învinuitul Csampar Marius a găsit suma de 95.000 lei, pe care şi-a însuşit-o, fără a-i spune acest lucru inculpatului Both Carol.

Rechizitoriu:

“E
singura de care-mi pare rău. Pentru că nu am vrut să se întâmple
asta. N-am vrut s-o omor, am vrut doar să-i iau banii. Mai mult
de-atâta, stătusem la ea-n gazdă şi eu am fost nesimţit, fiindcă
femeia m-a ajutat cât am stat la ea în gazdă”, e mărturia lui
Marius Csampar prinsă în cartea “Viețașii de pe Rahova”, de
Eugen Istodor, publicată în anul 2002.

A
patra victimă s-a stins după o bătaie crâncenă, de 6 ore

A patra victimă a fost Virgil M., 42 ani. În ziua de 17 aprilie 1997, Marius Csampar şi Fănică Relenski, zis Jaga, l-au omorât în bătaie pe bărbat, în interiorul unei reţele de canalizare de sub stadionul Olimpia.

Csampar
a declarat că l-a omorât pe Virgil pentru că aflase că acesta
l-ar fi dat “în primire la poliţie” cu crima din Baloteşti.

L-am ascuns şi p-ăsta tot în canal, că sunt canalele alea care e pe sub flori, de curge apa.

Marius Csampar, în “Vieţaşii de pe Rahova” (Eugen Istodor, 2002):

Patru
zile mai târziu, Csampar s-a predat singur la poliţie. La comiterea
ultimei crime asistaseră doi martori, ştia că n-avea cum să
scape.

La
15 septembrie 1997 a fost trimis în judecată pentru omor deosebit
de grav şi a fost condamnat la 20 de ani de închisoare.

În 2000, după ce a fost finalizat probatoriul, Csampar a fost pus sub acuzare și pentru celelalte trei crime.

Un judecător i-a respins cererea de eliberare, alți doi au aprobat-o, după doar 9 zile

Din
spatele gratiilor, Csampar a făcut în fiecare an cereri de
revizuire sau de suspendare a executării pedepsei. Şi, cu
toate că jurnaliştilor le spunea că a
comis şase crime, în cererile de revizuire trimise instanţei el
nu-şi mai asuma nimic din ce declarase în dosar.

Din 2018, aflat la Peniteniarul Drobeta-Turnu Severin, Csampar a început să ceară liberarea condiţionată. Ultima cerere a fost depusă la 30 aprilie anul acesta, în plină stare de urgenţă decretată din cauza pandemiei COVID-19.

Petentul condamnat a arătat că se află la a șasea analiză a comisiei, iar în perioada amânării a avut un comportament bun, prestează activități lucrative, muncind câte 10 ore pe zi pentru a dezinfecta secția.

Sentința Penală 449/2020 a Judecătoriei Drobeta-Turnu Severin:

În data de 11 mai, judecătorul Adi-Gabriel Stăncioiu a respins cererea lui Csampar, pentru că “fapta pentru care a fost condamnat prezintă un grad de periculozitate socială ridicat”, iar el ar fi trebuit “să dea dovezi temeinice de îndreptare a comportamentului său”.

“Condamnatul trebuie să aducă dovezi clare în sensul reeducării sale, pentru a convinge autoritățile statului că s-a îndreptat și că nu va reitera comportamentul antisocial, împrejurare pe care instanța o apreciază neîndeplinită în prezenta cauză”, scrie în Sentinţa Penală 449/2020 a Judecătoriei Drobeta-Turnu Severin.

Primul
live al lui Csampar în libertate, primul “mesaj”

La câteva zile după ce a ieşit din penitenciar, Csampar a intrat în live pe pagina lui de Facebook pentru a-i transmite “un mesaj” cuiva care a comentat pe YouTube despre eliberarea lui.

“Nu e treaba ta dacă am meritat sau nu să mă eliberez (…) Nu mă pun eu la mintea ta şi nici nu mă voi pune vreodată, dar asta nu înseamnă că trebuie să-ţi faci tu de cap întruna”, i-a spus Csampar celui care comentase decizia Tribunalului Mehedinţi. “Vezi-ți de treaba ta, am văzut că ai o familie frumoasă, să-ți trăiască. Bine, asta nu ca o ameninţare, e ca o urare, înțelegi? Și ca un sfat, să-ți vezi de familia ta. Și lasă-i pe alţii să trăiască cum știu şi cum pot”.

Marius
Csampar, 45 ani, a mărturisit în acel live că locuieşte acum
“într-un motel bun”, unde nu plăteşte nimic, fiindcă patronul
îi este prieten.

Pe
pagina lui de Facebook,
el a a scris: “Totul
e frumos şi schimbat. Sper ca de data asta să preţuiesc libertatea
pt totdeauna”.

Urmărește-ne pe Google News