Președintele Comisiei SRI, despre legile securității: Este regretabil cum a început dezbaterea în spaţiul public

„Este regretabil modul în care a început dezbaterea în spațiul public asupra proiectelor noilor legi ale securității. Din păcate, a fost parțial compromis din start un demers absolut necesar, acela de modernizare a cadrului legislativ în domeniul securității și apărării naționale”, a spus Cristian Chirteș.

Serviciul Român de Informații are nevoie de instrumente legale care să-i permită să acționeze eficient. În democrație, principalul instrument de lucru este legea. Din perspectiva nevoii de mai multă securitate, actualizarea legilor nu mai suportă amânare.

Președintele Comisiei SRI, Cristian Chirteș:

Președintele Comisiei parlamentare de control a SRI a susținut că niciun drept fundamental al vreunui român nu va fi sacrificat în numele securității naționale.

„Acum, îi revine Parlamentului sarcina să restabilească echilibrul și să readucă dezbaterea asupra esenței acestor legi: cum apărăm România, fără ca niciun român să nu fie lezat în drepturile și libertățile individuale, dacă nu a făcut ceva care să amenințe securitatea națională. Noile legi trebuie să reglementeze clar că niciun drept fundamental al persoanelor nu va fi sacrificat în numele securității naționale”, a menționat Chirteș la ședința de bilanț a SRI pe 2021.

Recomandări

De ce nimeni nu poate prezice strategia Trump 2.0 privind Ucraina

„Dimpotrivă! Va trebui să convingem că prin actualizarea legilor, vom oferi cetățenilor noi garanții de protejare a drepturilor civile și a demnității umane”, a mai punctat el.

Bilanțul SRI, în contextul controversatelor legi ale securității naționale

Mai multe propuneri legislative care ar putea modifica activitatea instituțiilor secrete ale statului, adică SRI, SIE, SPP și STS, au fost publicate recent pe g4media.ro. În esență, dacă drafturile legii securității naționale vor fi adoptate în forma apărută în presă, serviciile de informații vor avea puteri sporite, ofițerii SRI și SIE vor avea imunitate, iar șefii celor două servicii vor fi greu de demis.

Totodată, persoanele fizice și juridice vor trebui să acorde sprijin Serviciului Român de Informații și nu vor avea voie să vorbească despre ajutorul dat, potrivit drafturilor apărute în presă. Totuși, proiectul de lege nu prevede sancțiuni pentru cei care nu sprijină SRI.

Directorul SRI, Eduard Hellvig, a spus pe 17 iunie, într-o declarație de presă fără întrebări din partea jurnaliștilor, că „securismul este astăzi bine reprezentat în prea multe medii ale societății noastre” și a susținut că „este o idee total greșită că în anul 2022 serviciile de informații din România ar putea să revină la modelul fostei Securități”, dar a refuzat să comenteze drafturile de proiect apărute în presă.

Recomandări

Cu banii la vedere. PSD a cheltuit 90% din suma totală pusă la bătaie de candidații la Președinție în prima săptămână de campanie

Preşedintele Klaus Iohannis și premierul Nicolae Ciucă au participat la bilanțul pe 2021 al SRI, dar nu au făcut nicio declarație presei la finalul celor două ore de discuții de la sediul SRI din Bulevardul Libertății din București.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro