De asemenea, Cristian Ghinea a sesizat și Curtea de Justiție a Uniunii Europene și a adresat două întrebări.

„Prima cere clarificări dacă, potrivit Tratatului UE, DNA a desfășurat o anchetă în mod ilegal, cu încălcarea prevederilor comunitare în cazurile de fraudă cu fonduri europene”, iar a doua „are ca scop să clarifice dacă urmare a deschiderii acestui dosar prin autosesizare a DNA și invocarea ulterior a lipsei de calitate procesuală a lui Cristian Ghinea, procurorul Marius Voineag a dorit, în fapt, închiderea subiectului”.

„Practic, procurorul Voineag inventează o formă de impunitate a procurorului: nimeni nu îi poate ataca decizia, de facto. Se încalcă astfel un principiu de bază din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. Prin urmare, este în interesul legitim al oricărui cetățean să ceară instanțelor naționale, printr-o plângere, răspunsuri din partea autorităților guvernamentale cu privire la modul în care sunt gestionate fondurile publice”, a susținut Ghinea.

Coordonatorul Departamentului de Politici Publice al USR a adăugat că „Voineag a acoperit ilegalitățile comise de procurorul de caz de la autosesizare la schimbarea încadrării faptei din fraudă cu fonduri europene în abuz în serviciu”.

În sesizarea depusă, Cristian Ghinea a mai susținut că „DNA nu avea dreptul legal de a efectua vreo activitate, competența de soluționare revenind în exclusivitate EPPO, cu atât mai puțin să dispună o soluție de clasare”.

De unde a plecat scandalul

USR a susținut în septembrie 2022 că 600 de mașini BMW, care au costat „numai 32.000 de euro fără TVA” per bucată, vor ajunge la Poliția Română „printr-o licitație aranjată, la firma prietenului președintelui”.

Poliția Română a replicat că va cumpăra „un minim de 300 și un maxim de 600 de autoturisme marca BMW” de la firma fondată de Michael Schmidt, „la un preț per unitate de numai 32.000 de euro, fără TVA”, pentru că prețul de catalog „este de peste 38.600 de euro, fără TVA” și că la licitație s-a prezentat un singur distribuitor.

Compania Automobile Bavaria a transmis pe 12 octombrie 2022 că Michael Schmidt nu este implicat în activitatea comercială și nici în luarea deciziilor companiilor din România, deci „nu se pot face legături între viața personală” și „activitatea acestor companii”.

Pe 24 septembrie 2022, președintele Klaus Iohannis a spus că „este inadmisibil, din punctul meu de vedere, ca numele meu şi poziţia mea să fie trasă într-o chestiune care poate fi verificată tehnic” și că „eu nu am nicio treabă cu această achiziţie”.

Automobilele cumpărate au fost prezentate publicului pe 25 martie 2023, în Parcul Herăstrău.

Pe 31 octombrie 2023, președintele USR, Cătălin Drulă, a prezentat documente de la Ministerul de Interne și de la Ministerul Transporturilor care arată, spunea el, nereguli. Drulă a afirmat că MAI nu cere rambursarea banilor de la UE de teama unei investigații a Parchetului European: „Domnul Bode nu vrea să ajungă pe mâna doamnei Kovesi. Dacă cere bani la rambursare, achiziția va fi investigată de Parchetul European. În acel moment, Lucian Bode devine pasibil de urmărirea penală a Parchetului European. Așa că preferă să pierdem 50 de milioane de lei din fonduri europene și să plătească suma cu bani de la bugetul național”.

În acest moment, licitația prin care Poliția a cumpărat sute de mașini BMW de la Automobile Bavaria nu mai este anchetată de Direcția Națională Anticorupție, iar cazul a rămas doar în atenția Parchetului European, condus de Laura Kovesi.

Urmărește-ne pe Google News