O coaliție între PNL și USR-PLUS e cea mai probabilă după alegerile de duminică, crede politologul Cristian Pîrvulescu, intervievat de Libertatea. E coaliția dorită de președintele Iohannis, deși campania electorală a fost plină de atacuri între cele două tabere. Pe de o parte, liderii USR-PLUS au acuzat politizarea făcută de PNL în instituții, în timp ce liberalii le-au bătut obrazul acestora.
Pîrvulescu spune că, indiferent de scor, USR nu va ceda ușor și va fi un partener dificil de guvernare pentru PNL.
„USR va negocia foarte greu. Nu mă aștept ca Barna și Cioloș să cedeze pentru că PNL are nevoie de voturile lor la formarea Guvernului. În Italia, partidele mici au dat inclusiv premierul pentru că fără ele nu se putea forma coaliția de guvernare‟, susține Cristian Pîrvulescu.
O coaliție PNL-PMP-UDMR
„Acesta este un scenariu antireformist. Cele două partide, PMP și UDMR, pot da majoritate, dar Guvernul nu poate înainta reformele necesare, precum reforma administrativă‟, spune Pîrvulescu.
„Nici PMP, nici UDMR nu doresc reforme. Un stat funcționează prin funcționarii săi, prin birocrați. Dar acestora trebuie să li se indice direcția, nu să vină ei cu idei. Or, ei dau politic aceste funcții din administrație‟, punctează acesta.
În plus, o asemenea formulă s-ar putea izbi de opoziția prim-vicepreședintelui PNL, Rareș Bogdan, care a atacat constant UDMR.
Politologul susține că, în funcție de vot, ar putea apărea un alt scenariu: Guvern PNL-USR-PMP, despre care spune însă că va fi o situație imposibil de gestionat.
PSD – Pro România, UDMR plus minoritățile naționale
Acesta este cel mai improbabil scenariu pentru guvernare, însă nu poate fi exclus din start datorită creșterii recente a PSD în sondaje și a faptului că este așteptată o prezență mică la scrutin.
Totuși, PSD va avea nevoie și de Pro România, dar și de UDMR și minoritățile naționale pentru a putea putea trece legi.
Președintele PSD Marcel Ciolacu a indicat în ultimele zile numele mai multor demnitari pentru fotoliile de miniștri într-un potențial guvern: Alexandru Rafila (Sănătate), Cristian Socol (Finanțe), Mihai Tudose (Economie), Leonard Azamfirei (Educație) și Maya Teodoroiu (Justiție).
„Acesta ar fi scenariul-catastrofă‟, spune Pîrvulescu. „Degeaba au adus oameni noi pe liste, pentru că primarii și baronii sunt aceiași, iar ei vor aceleași lucru, adică frânarea reformelor‟, potrivit politologului.
Acesta a dat ca exemplu tentativa de reformă administrativă a lui Liviu Dragnea din 2013, care a eșuat tocmai din cauza opoziției baronilor locali, din cauză că liderii din teritoriu ar fi pierdut funcții și influență.
AUR ar putea fura din electoratul PSD
Vor rămâne în afara Parlamentului formațiuni precum Partidul Puterii Umaniste Social Liberal (PPUSL), Partidul Ecologist Român (PER), Demos sau Alianța pentru Unirea Românilor (AUR).
Acesta din urmă ar putea produce însă o surpriză dacă strânge câteva procente.
Pârvulescu spune că acest partid, format din antivacciniști și cu doctrină anti-UE și anti-sistem, poate capta între 1 și 2 două procente. Acestea vor fi luate din electoratul PSD, venit anterior prin atragerea unor foști peremiști.
La alegerile locale, AUR a obținut 1% în votul pentru consiliile județene.
Votul din diaspora ar putea compensa prezența mai scăzută din țară
În absența mobilizării de la alegerile locale, acolo unde fiecare candidat la primărie sau la șefia consiliilor județene a avut tot interesul să aducă oamenii la vot, prezența la parlamentare ar putea fi mai mică decât la scrutinul din toamnă. Mai ales că și numărul cazurilor de COVID-19 a explodat între timp, iar unii oameni ar putea să se teamă să iasă la urne. La acestea s-ar putea adăuga și dezinteresul.
„Cel mai plauzibil este un procent de 38%. Mă aștept să fie o prezență scăzută, dar diaspora să compenseze în parte. Vor vota sub 100.000 în străinătate, probabil 50.000, dar pe fondul unei prezențe scăzute acest lucru contează‟, a declarat Pîrvulescu pentru Libertatea.
Acesta spune că nici PSD, nici PNL nu au interesul unei prezențe mari la urne, bazându-se pe capacitatea de mobilizare a propriilor primari. Singurul partid interesat de o prezență mare ar fi USR, dar campania pe internet are un impact slab pentru mobilizare.
„La o prezență de 40%, PNL și USR sunt avantajate. Se spune că vârstnicii nu vor veni la vot, dar mi-e teamă că nu este așa, există riscul ca mai degrabă tinerii să nu se prezinte‟, avertizează politologul Cristian Pîrvulescu.
De ce e important ca UDMR să intre în Parlament
Politologul spune însă că este important ca UDMR să fie parte a noului Parlament, pentru a evita tensiunile etnice și propaganda de la Budapesta.
Acesta aduce în discuție conceptul de „democrație consociativă‟, când puterea este împărțită, iar măsurile negociate astfel încât toată lumea să fie de acord cu ele.
Dacă nu va trece pragul de 5%, UDMR tot va ajunge în Parlament, însă va avea mai puțini parlamentari, ceea ce înseamnă că importanța sa se diminuează.
UDMR a susținut anterior PSD în Parlament, în perioada când partidul era condus de Liviu Dragnea.