Cristina Tunegaru a devenit cunoscută în urma pozițiilor sale publice împotriva programei școlare învechite, preferând să le dea elevilor săi să citească cărți care să le deschidă apetitul pentru lectură, în locul autorilor clasici români.
Profesoara de limba română a explicat pe contul ei de Facebook cum decurge o zi într-un centru de corectare și cum e posibil să apară diferențe chiar și de patru puncte la aceeași lucrare, relatează Digi24.
“La 7.30 profesorii se prezintă la centrul de corectare. După multă muncă administrativă, primesc lucrările spre prânz. Se corectează în perechi, fiecare profesor știe cine este jumătatea lui. Atmosfera e de grabă, agitație, presiune. După ce se corectează prima mână, fiecare pereche face schimb de lucrări. Teoretic, fiecare profesor trebuie să corecteze și mâna a doua. Uneori, mâna a doua se concretizează în copierea borderoului de la coleg. Adică profesorul care ar trebui să dea a doua notă abia dacă se mai uită pe lucrare și are încredere totală în colegul său”, a povestit Cristina Tunegaru.
Însă situația cu adevărat
problematică este atunci când cei doi profesori dau note complet
inegale. Trebuie cumva să ajungă la un numitor comun și uneori
aleg calea cea mai ușoară, a dezvăluit profesoara.
“După ce ambele corecturi sunt realizate, se merge la inspector pentru predarea lucrărilor. Tot atunci are loc și confruntarea. În cazul în care cei doi au corectat individual, fără să copieze borderouri, și apar diferențe mari, mai mari de un punct, inspectorul le cere să se hotărască, să decidă nota. Atunci, inspectorul se retrage cu privirea și cei doi profesori modifică borderourile (scrise strategic în creion), astfel încât diferența de punctaj între cele două corecturi să fie acceptabilă. Fără să se mai uite pe lucrare, fără să discute aplicat, stabilirea notelor finale se face la masă cu inspectorul, în câteva secunde, cu radiera și creionul, direct pe borderou.
Imaginați-vă: dacă prima mână a dat nota 6 pe o lucrare de 10 și a doua mână nici nu s-a uitat pe lucrare, nota 6 devine nota finală. Deși profesorii corectori semnează fiecare lucrarea, ei nu poartă niciun fel de responsabilitate, în afară de aceea morală, care poate trece în plan secund, când tot ce îți dorești e să scapi mai repede”, a spus profesoara de limba română.