Concluzia șefului psihiatrilor din Regatul Unit vine odată cu creșterea cazurilor noi de coronavirus în UK și subliniază necesitatea unui plan care să asigure acces rapid la un sprijin eficient în anii următori celor care dezvoltă boli mintale sau care suferă deja de unele și constată că situația lor, în condițiile actuale, se înrăutățește.
Criza COVID este, probabil, cea mai mare amenințare pentru sănătatea mintală de la cel de-al Doilea Război Mondial. Nu se oprește când virusul este sub control și există puțini oameni în spital. Trebuie să controlezi consecințele pe termen lung.
Doctorul Adrian James:
Cererea pentru servicii psihiatrice a scăzut la începutul pandemiei, din cauză că oamenii nu au mai mers la cabinetele medicale și în spitale sau au considerat că tratamentul nu este disponibil, pentru că altele sunt prioritățile.
Scăderea inițială a fost urmată însă de o creștere a numărului de persoane care solicită ajutor de specialitate.
Datele Sistemului Național de Sănătate al Angliei (NHS) arată că numărul celor aflați în contact cu serviciile psihiatrice nu a fost niciodată mai mare, iar unele spitale au raportat că secțiile lor de psihiatrie sunt la capacitate maximă. „Întregul sistem este clar sub presiune”, a spus James.
Conform unei proiecții realizate de Centrul pentru Sănătate Mintală, până la 10 milioane de persoane vor avea nevoie de sprijin psihiatric nou sau suplimentar, ca rezultat direct al pandemiei de coronavirus, numai în Marea Britanie.
Este de așteptat ca aproximativ 1,3 milioane de persoane care nu au avut probleme psihiatrice înainte de pandemie să aibă nevoie de tratament pentru anxietate moderată până la severă, iar alte 1,8 milioane de persoane, de tratament pentru depresie moderată până la severă, a constatat James.
Cifra generală include 1,5 milioane de copii cu risc de anxietate și depresie cauzate sau agravate de izolarea socială, carantină, spitalizare sau de decesul unor membri ai familiei.
Iar numărul poate crește, pe măsură ce devine mai clar impactul asupra comunităților etnice de culoare, asiatice, în rândul minorităților, a caselor de îngrijire a bătrânilor și a persoanelor cu dizabilități.
Problemele de natură psihiatrică pot fi declanșate nu numai de teama de infectare ori de îmbolnăvire a celor dragi; poate fi efectul secundar al COVID-19 sau efectul unor probleme generate de criza COVID, cum ar fi scăderea veniturilor ori chiar pierderea locului de muncă.
Aproximativ o cincime din persoanele care au primit ventilație mecanică în primăvară au dezvoltat tulburări de stres posttraumatic. Alții se confruntă cu reacții complexe de durere, după ce persoane dragi au decedat din cauza coronavirusului, de multe ori fără să-și poată lua rămas bun de la acestea.
Potențialul apariției problemelor de sănătate mintală la persoanele cu „COVID îndelungat” reprezintă, de asemenea, o îngrijorare reală, a spus dr. James, adăugând că incertitudinile legate de ocuparea forței de muncă, locuințe și dificultățile economice din viitor vor genera noi probleme.
Chiar după ce vaccinurile vor fi fost făcute suficient de multor oameni pentru a se crea acea imunitate de turmă, iar riscul infectării cu noul coronavirus se va fi redus, e posibil ca multe persoane să aibă nevoie de ajutor pentru a reveni la viața normală, crede James.
„Persoanele cu cea mai mare probabilitate de a suferi sunt cele în vârstă, care s-au obișnuit să se autoizoleze. Va trebui să sprijinim sectorul voluntar, organizațiile caritabile care îi ajută să iasă din casă pentru a socializa și a se angaja în activități. Știm că, atunci când îmbătrânești, dacă îți pierzi puțin conexiunile, poți renunța la ele”, a conchis dr. James.
FOTO: EPA