Sumar:

“Izolarea Qatarului de către Arabia Saudită își are rădăcinile în 1995, iar disputa îndelungată și viitorul acestuia ar putea fi cel mai bine explicate de gazele naturale”, începe agenția Bloomberg analiza privind actuala situație din Golf.

Acela a fost anul în care tatăl actualului emir al Qatarului și-a înlăturat de la putere propriul tată, care era pro-saudit, dar și anul în care micuța peninsulă deșertică a făcut prima livrare de gaze naturale lichefiate de la cel mai mare zăcământ din lume. Zăcământul offshore North Field, unde se află practic toate rezervele de gaze al Qatarului, este împărţit cu Iranul, rivalul Arabiei Saudite.

În urma acestor tranzacții, Qatar a devenit nu doar cea mai bogată țară din lume, cu un venit annual pe cap de locuitor de 130.000 de dolari, ci și cel mai mare exportator de gaze naturale lichefiate. Mai mult, atenția acordată acestor zăcăminte a diferențiat țara de vecinii producători de petrol în Consiliul de Cooperare din Golf și i-a permis să se rupă de dominația Arabiei Saudite.

Mai mult, Qatar și-a dezvoltat propriile relații cu puteri precum Iran, Statele Unite (emiratul găzduiește Comandamentul Central al SUA) și, mai recent, Rusia.

”Qatarul era un fel de stat vasal al Arabiei Saudite, dar s-a folosit de autonomia creată de averea adusă de gaze pentru a-şi construi un rol independent. Restul regiunii a căutat o oportunite pentru a tăia aripile Qatarului”, a arătat Jim Krane, cercetător la Baker Institute al Rice University în Houston, Texas.

Vizita lui Trump în Arabia Saudită ar putea să fi dus la izolarea Qatarului

Această oportunitate de a tăia aripile Qatarului, după cum a spus cercetătorul, a venit când preşedintele american Donald Trump a vizitat recent Arabia Saudită. Liderul de la Casa Albă a făcut apel la conştiinţa tuturor statelor pentru a izola Iranul.

Emirul Qatarului și-a exprimat public dezacordul, într-o declarație despre care guvernul a spus ulterior că este opera hackerilor.  Cu toate acestea, pedeapsa Arabiei Saudite a urmat în scurt timp, acuzând Doha că susține terorismul.

FBI: Hackerii ruși ar fi sabotat relațiile diplomatice ale Qatarului

Potrivit Financial Times, Doha ar fi plătit o răscumpărare de un miliard de dolari pentru eliberarea unor membri ai familiei regale din Qatar, care au fost răpiți în Irak de forțe active și în Siria.

Mai mult, după izbuncirea crizei, Donald Trump a afirmat izolarea Qataruluia este opera sa.  ”În timpul vizitei recente în Orientul Mijlociu, am spus că nu mai poate exista finanţare pentru ideologia radicală. Liderii au arătat spre Qatar – uite!”, a scris  Donald Trump pe Twitter.

Strategia care nemulțumește Arabia Saudită

Producţia de gaze naturale a Qatarului nu este supusă restricţiilor OPEC, cartelul petrolului dominat de Arabia Saudită. Noul emir al Qatarului, care a supravieţuit unei tentative de lovitură de stat în 1996, nu a construit conducte care ar fi integrat Qatarul în pieţele statelor vecine din Golf.

Doi oficiali guvernamentali din Qatar au acuzat în timpul unui proces al complotiştilor loviturii de stat, în anul 2000, că Bahrainul a ajutat la organizarea acesteia cu consimţământul Arabiei Saudite, potrivit unui articol al BBC.

La momentul respectiv, statele bogate producătoare de petrol considerau gazele naturale drept fără valoare, bune pentru a fi injectate în puţurile petroliere pentru a îmbunătăţi ratele de extracţie.

Singura conductă construită, proiectul Dolphin care conectează zăcământul North Field al Qatarului de Emiratele Arabe Unite şi Oman, a funcţionat numai la jumătatate-două treimi din capacitate. Contractele semnate în 2016 ar trebui să completeze restul, dar majoritatea exporturilor de gaze ale Qatarului vor continua să meargă pe pieţe din Asia şi Europa.

Recent, cererea de gaze naturale lichefiate pentru a produce electricitate a crescut în statele din Golf.Averea acumulată de Qatar din vânzările de gaze a permis emiratului să dezvolte politici externe care au ajuns să irite statele vecine. Qatarul a sprijinit mişcarea Fraţii Musulmani în Egipt, Hamas în Fâşia Gaza şi facţiuni înarmate respinse de  Emiratele Arabe şi Arabia Saudită în Libia şi Siria.

Gazele au plătit şi pentru reţeaua globală de televiziune Al Jazeera, care în diferite momente a nemulţumit majoritatea guvernelor din Orientul Mijlociu. În plus, gazele au ajutat Qatarul să promoveze o politică de angajament cu Iranul şiit pentru a-şi asigura sursa bunăstării.

Pe lângă aceste frustări regionale, în 2005, Qatarul a amânat dezvoltarea viitoare a North Field, care ar fi furnizat o cantitate mai mare de gaze pentru exporturile locale.

Qatarul a explicat că trebuie să testeze cum răspunde zăcământul la exploatare, negând că cedează la sensibilităţile Iranului, care a exploatat mai lent partea sa de zăcământ.

Zece ani mai târziu, această decizie a fost anulată, după ce Iranul a ajuns pentru prima oară la ritmul de extracţie al Qatarului.

”Oamenii se întreabă ce aşteaptă saudiţii să facă Qatarul. Par să dorească ca emiratul Qatar să cedeze complet, dar acesta nu va numi Fraţii Musulmani o organizaţie teroristă, pentru că nu este. Şi nu va excomunica Iranul, pentru ar pune în pericol o relaţie care este prea importantă pentru economia Qatarului”, a explicat Gerd Nonneman, profesor pentru relaţii internaţionale şi studii pentru regiunea Golfului în campusul din Doha al Georgetown University.

Scurtă cronologie a relațiilor dintre Qatar și țările din Golf:

Criza din Golf este urmărită cu atenție de întreaga lume, tensiunile din regiune atingând un nivel fără precedent. La rândul său, televiziunea Al-Jazeera a realizat o cronologie cu principalele evenimente care au dus la actuala criză. Trebuie precizat, însă, că această televiziune a fost înfințată de guvernul din Qatar.

5 iunie 2017: Barhain, Emiratele Arabe Unite, Arabia Saudită și Egipt anunță întreruprea relațiilor diplomatice cu Qatar. Doar pelerinii din Qatar mai au voie să meargă la locurile sfinte musulmane din Arabia Saudită, în timp ce Bahrain anunță că diplomații din Qatar au 48 de ore la dispoziție pentru a părăsi țara. Cetățenii din Qatar aflați în cele trei țări sunt invitați să plece în interval de 14 zile. Totodată, Riad a anunțat că Doha a fost eliminată din coaliția condusă de saudiți care luptă împotriva rebelilor din Yemen.

Ministrul de externe din Qatar a răspuns și a spus că nu există nicio justificare privind decizia țărilor vecine. După Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite și Bahrein, au mai anunțat ruperea relațiilor diplomatice cu Qatarul și Yemenul și Libia.

 4 iunie 2017: Al-Jazeera notează că au apărut informații obținute din emailul ambasadorului Emiratelor Arabe Unite la SUA, care a fost victima hackerilor. Aceste mailuri ar arăta legături între ambasadorul Yousef al-Otaiba și un grup de influență pro-Israle de la Washington, care ar avea ca scop și discretitarea imaginii Qatarului, dar și mutarea Centrului de Comandă al SUA din Qatar în Emiratele Arabe Unite.

23 mai 2017: Agenția Qatar News a fost vizat de un atac informatic, în urma căruia a fost publicată o afirmație falsă, atribuită emirului din Qatar. Atacul informatic a fost anunțat de oficiali de la Doha, care au subliniat că afirmația est efalsă. Ulterior, FBI a anunțat că va ajuta Qatar să afle cine este la originea acestui atac. În ciuda anunțului, numeroase publicații din regiune au preluat afirmația falsă atribuită emirului.

Tensiunile din 2014 

Noiembrie 2014: Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite și Bahrain sunt de acord ca ambasadorii țărilor să revină la Doha, după opt luni de relații tensionate între cele trei țări și Qatar.

5 martie 2014: Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite și Bahrain întrerup relațiile diplomatice cu Qatar, acuzând țara că susține organizația teroristă Frăția Musulmană. Doha a fost acuzată că încălcat acordul încheiat în 2013 de Consiliul de Cooperare din Golf, privind promisiunea de a nu interveni în politica internă a celorlalte state vecine.

3 martie 2014: Un cetățean din Qatar a fost condamnat la șapte ani de închisoare în Emiratele Arabe Unite, sub acuzația că susține o grupare islamistă, considerată a fi o aripă a Frăției Musulmane.

Implicarea în Primăvara Arabă

2011: Primăvara Arabă a avut un efect minim pe plan intern în ceea ce privește țările din Consiliul de Cooperare de Golf, cu execepția Bahrain, care s-a confruntat cu anumite proteste. Cu toate acestea, Arabia Saudită și Qatar au susținut tabere diferite din lumea arabă, iar tensiunile dintre cele două state ies la suprafață.

Emirul din Qatar grațiază mai mulți cetățeni saudiți 

2010: Emirul Qatarului a grațiat mai mulți cetățeni saudiți, acuzați că au luat parte la o tentativă de lovitură de stat car eîl viza. Acesta a fost răspunsul unei cereri din partea regelului Arabiei Saudite. Decizia emirului a dus la îmbunătățirea relațiilor dintre clee două state.

Iulie 2008: Arabia Saudită și Qatar au ajuns la un acord privind demarcarea graniței, după ani de tensini privind acest subiect.

2006: Arabia Saudită își retrage acordul pentru planurile Qatarului de a construi o conductă de gaze în Kuweit, care ar fi trebuit prin apele teritoriale saudite.

2002: Arabia Saudită recheamă ambasadorul de la Doha, în urma comentariilor controversate făcute la televiziunea Al-Jazeera de mai mulți desidenți saudiți la adresa familiei regale de la Riad.

2000: Prințul Arabiei Saudite boicotează summitul Organizației Conferinței Islamice din Doha, ca protest față de relațiile comerciale dintre Qatar și Israel.

1996: Qatar și Arabia Saudită semnează un acord privind demarcarea granițelor. A durat trei ca procesul să se încheie, iar această problemă a fost rezolvată zece ani mai târziu.

1992: Un acord din 1965 stabilea granițele dintre Qatar și Arabia Saudită, însă în acest an au avut loc mai multe violențe la granițe, soldate cu trei decese. Qatar a afirmat că Arabia Saudită i-a atacat punctul de trecere de la Khafus, în timp ce Riadul a afirmat că violențe au avut loc pe teritoriul său, între beduini din amble părți.

Urmărește-ne pe Google News