CRIZA FARMACIȘTILOR. „Sora medicinei, nu fiica comerțului” nu mai are căutare: concurență de sub un candidat pe loc și medii de 5 la facultățile din țară

„Farmacistul face mult mai mult decât să vândă la ghișeu”, explică Gabriela Tătărîngă, președinta Colegiului Farmaciștilor din România, filiala Iași, care vrea să spargă o preconcepție. 

Deși nu a fost niciodată una dintre cele mai căutate specializări de la Universitățile de Medicină și Farmacie (UMF) din România, Farmacia a avut o concurență de peste 1,5 – 2 candidați pe un loc. În ultimii 5-7 ani însă, numărul celor care sunt interesați să urmeze o carieră în industrie a tot scăzut, iar în momentul de față cele mai mari universități de profil din țară rămân cu majoritatea locurilor de la buget libere, la specializările de farmacie. La taxă, cu greu se mai ocupă o mână de locuri în toată țara.

Conform datelor consultate de Libertatea, la concursul de admitere de anul acesta au fost 346 de candidați la specializările de farmacie la cele șase universități de profil din țară: București, Iași, Timișoara, Cluj-Napoca, Craiova și Târgu-Mureș. Alți 86 au fost înscriși, în cazul a trei universități, la programul „Cosmetică medicală, tehnologia produsului cosmetic”, găzduit tot în cadrul aceleiași facultăți de farmacie.

Recomandări

Calmul dinaintea furtunii prezidențiale. Nimeni de la PSD nu a prevăzut înfrângerea lui Marcel Ciolacu

Șeful de an de la Iași nu știe dacă va practica Farmacia după absolvire

Robert Secrieru a terminat anul acesta Facultatea de Farmacie la UMF Iași și se pregătește să intre pe piața muncii. Unde anume însă nu este foarte decis și nici convins de ofertele care există pe piață. Tânărul a fost șeful de an al generației sale și spune că, deși în facultate multă lume i-a spus că farmacia este „sora medicinei, nu fiica comerțului”, nu a regăsit lucrul ăsta și în practica din România.

„Farmacistul în societate este privit mai slab decât un medic, deși medicina generală și farmacia ar trebui să lucreze mână în mână. La facultate ni se spune că medicul determină un diagnostic și se consultă cu farmacistul care stabilește medicația. Dar la noi medicul stabilește și medicația, și medicamentele, iar farmacistul a devenit mai mult un magazin decât o legătură între tratament – medic – pacient”,  a spus Robert Secrieru pentru Libertatea.

Recomandări

Cine este Călin Georgescu, surpriza alegerilor prezidențiale 2024, turul 1. A ieșit pe locul trei în exit-poll

Acesta nu a vrut inițial să intre la Farmacie, a dat examenul la Medicină generală și l-a picat, apoi a dat în sesiunea din toamnă admitere la Farmacie și a fost admis. Spune că a decis să rămână pentru că este pasionat de chimie și anatomie, dar nu l-a atras ceva special către domeniu.

„Doar câțiva au pasiunea de a fi farmaciști”

„Sunt foarte mulți colegi de la Medicină care se miră că noi învățăm și cunoaștem atâtea structuri și alte chestiuni tehnice. E recunoscut de toată lumea că e foarte grea Facultatea de Farmacie, dar raportat la cât de greu e și la cei cinci ani pe care îi facem, dacă comparăm ce salarii au medicii… Fiecare e pe ramura lui, ei învață despre boli, noi – despre medicamente, dar cât câștigă un medic și cât câștigă un farmacist. Pe Iași, dacă ajunge la 3.000 de lei e bun”, a mai explicat tânărul.  

Acesta spune că ar fi interesat să găsească o farmacie cu laborator la care să se angajeze, pentru că din punctul său de vedere farmacistul trebuie să prepare medicamente, nu doar să le vândă. Dar sunt șanse mai mari, crede el, să se îndrepte către un alt domeniu: face voluntariat și scrie proiecte de nouă ani și ar vrea să continue.

Recomandări

Live Text Rezultate BEC alegeri prezidenţiale 2024, turul 1. Elena Lasconi l-a depășit pe Marcel Ciolacu și a intrat în turul doi al alegerilor

„La facultate ni se prezintă multe oportunități de angajare, inclusiv la Criminalistică ar trebui să fie un farmacist care să facă toate testele, dar, din păcate, în România nu se regăsesc toate aceste oportunități. Și în situația mea sunt mulți colegi: majoritatea au intrat ca back-up la UMF, doar câțiva au pasiunea de a fi farmaciști pentru că au o afacere în familie sau pentru că nu suportă sângele și rănile, dacă văd un ac leșină”, crede Robert.

Concurență de sub un candidat pe loc și medii de 5

Situația pe țară arată în felul următor:

• La Iași au fost 40 de candidați pe 77 de locuri bugetate, o concurență de 0,52/loc, iar după examen ultima medie a fost 5,92;
• La București au fost 91 de candidați pe 119 locuri la buget, o concurență de 0,76/loc, iar după examen ultima medie a fost de 5,90;
• La Cluj-Napoca au fost 37 de candidați pe 60 de locuri la buget, o concurență de 0.61/loc, iar după examen ultima medie a fost 5,41;
• La Craiova a fost cea mai mare concurență din țară – 93 de candidați pe 30 de locuri la buget și 55 la taxă, fiind 3,10 candidați/loc la buget. Ultima medie nu este disponibilă pe site-ul universității;
• La Timișoara s-a înregistrat a doua concurență pe țară, 73 de candidați pe 50 de locuri la buget, 1,46 de candidați/loc bugetat, iar după examen ultima medie a fost 6,9;
• La polul opus, la Târgu Mureș a fost concurența cea mai mică din țară, doar 8 candidați pe 40 de locuri, adică de 0.20 pe loc, ultima medie de la buget fiind de 9,27.

Soluții: reducerea numărului de locuri și crearea de noi programe

Prof. dr. Viorel Scripcariu, rectorul UMF Iași, a explicat pentru Libertatea că situația cu scăderea concurenței și a interesului nu este doar la nivel național, ci și european. Conform acestuia, majoritatea universităților din această regiune a Europei se confruntă cu un interes scăzut al tinerilor față de domeniul farmaciei.

Rectorul spune că explicația ține de reconfigurarea pieței: companiile mari farmaceutice au acaparat și farmaciile mici, au îmbunătățit sistemul de lucru, au digitalizat multe operațiuni și apoi au trecut la disponibilizări.

„Vă pot da exemple de astfel de farmacii unde lucrau 4-5 oameni și unde astăzi lucrează doar 2. Piața a ajuns să fie suprasaturată, se merge mult pe preparate medicamentoase care sunt generice sau inovative, dar produse deja de marile companii. Nu mai face nimeni ca pe vremuri creme și alte preparate. Noi încercăm să atragem tinerii pe alte programe, cum e Cosmetologia, vrem să mai creăm și altele. Dar în momentul de față numărul de locuri este supradimensionat, îl vom reduce, atât la buget, cât și la taxă”, a explicat prof. dr. Viorel Scripcariu.

Acesta crede că cererea de pe piață și oferta vor fi redimensionate, dar că vor apărea și noi oportunități în zona de cercetare. Mai ales, crede rectorul, dacă se va dezvolta specialitatea de farmacie clinică, așa cum sunt acum discuții, susține el, iar toate spitalele vor trebui să aibă pe fiecare secție câte un farmacist.

„Ei se vor consulta pe medicamente cu medicii, vor atrage atenția dacă există riscul de interacțiuni între medicamente, alte efecte adverse mai puțin știute. Vor fi multe posturi noi astfel în spitale, mă gândesc doar la Spitalul Regional de Urgențe din Iași – va fi angajată aici o armată de farmaciști”, a mai spus rectorul.

Acesta crede că în momentul de față nu ne îndreptăm către o criză a farmaciștilor pe termen mediu sau lung.

Cine nu intră la Medicină, primește loc la Farmacie

O variantă oferită tinerilor de majoritatea universităților este cea prin care, cei care nu au medie destul de mare pentru Facultatea de Medicină Generală, să opteze să studieze Farmacia, fiindcă examenul se dă din discipline complementare. Rectorul UMF Iași spune însă că, spre exemplu, majoritatea celor care au ales să facă această trecere anul trecut au renunțat pe parcursul anului. 

„Își dau seama că nu e ceea ce și-au dorit și renunță până la finalul anului, unii încearcă iarăși la Medicină, probabil. Pe anul acesta nu avem o statistică, fiindcă acum își confirmă locurile și aleg opțiunile”, a declarat prof. dr. Viorel Scripcariu.

„Eu când am terminat facultatea nu aveam atâtea oportunități câte sunt astăzi”

Gabriela Tătărîngă, președinta Colegiului Farmaciștilor din Iași, spune că există în momentul de față o tendință de scădere a adresabilității către facultățile de profil, dar aceasta susține că problema este una mai de profunzime și vizează percepția profesiei de farmacist. Specialistul crede că farmaciștii au ajuns să fie văzuți ca simpli casieri sau vânzători la ghișeu, ceea ce este o „tendință superficială” în contextul în care oportunitățile pentru absolvenți sunt mult mai multe.

„Haideți să ne gândim câți elevi de liceu știu ce înseamnă această profesie. Dacă am face un sondaj, cred că 80%, și sunt foarte optimistă când spun doar atât, înțeleg profesia doar prin a lucra în farmacie comunitară. Or profesia este foarte ofertantă, în domeniul cercetării, la companii private, la instituții ale statului, la Agenția Europeană a Medicamentului. Eu când am terminat facultatea nu aveam atâtea oportunități câte sunt astăzi pentru tinerii absolvenți”, a declarat Gabriela Tătărîngă.

Urmează o criză a profesiei? 

Aceasta spune că nu putem vorbi încă de un risc de a nu mai avea farmaciști. Cifrele Colegiului Farmaciștilor din România vorbesc de circa 20.000 de profesioniști care se află în sistemul de sănătate astăzi. „Sunt suficienți”, explică Gabriela Tătărîngă, însă atrage atenția că întreaga comunitate medicală nu ar trebui să se culce pe o ureche.

„Trebuie să facem ceva, să acționăm, nu putem lăsa lucrurile să treacă așa de ușor și să sperăm că vor trece de la sine. Recunosc că este o problemă cu care, acum 20 de ani, nu credeam că ne vom confrunta. De aceea trebuie să facem ceva, este un semnal de alarmă care vorbește și despre aprecierea profesiei de către comunitatea pe care o deservește. Farmacistul, să nu uităm, este un profesionist în domeniul sănătății, iar pacientul nu realizează, de cele mai multe ori, acest lucru”, a completat președinta Colegiului Farmaciștilor din Iași.

Aceasta a mai explicat că una dintre probleme ține și de remunerare, în special a farmaciștilor care lucrează în lanțurile existente în România, care ar fi mai mică decât competențele pe care le au absolvenții facultăților de profil. 

Salariul unui farmacist în marile orașe pornește de la 3.000 de lei net. Veniturile sunt ușor mai mari în unele zone din mediul rural, unde sunt distanțe mai mari de străbătut și se găsesc mai greu doritori. 

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro