În Marea Britanie e alcoolul, în Canada – siropul de arţar, iar în Australia e un aditiv esenţial pentru camioanele cu motoare diesel. În Noua Zeelandă e zahărul brun.
Acestea sunt doar câteva dintre lipsurile care afectează consumatorii şi afacerile din toată lumea, iar experţii din industrie avertizează că această criză a lanţurilor de aprovizionare, declanşată de pandemia de coronavirus, ar putea dura încă multe luni, chiar şi doi ani.
Noi blocaje generate de tulpina Omicron
Deşi sunt semne că aceste blocaje încep să devină mai puţin semnificative, apariţia tulpinii Omicron a coronavirusului ar putea să trimită încă un spasm de întreruperi în sistemul economic global.
Cel mai grav dintre ele, în acest moment, pare să fie o epidemie de COVID în hub-ul de producţie din Zhejan, China, care găzduieşte cel mai mare port de marfă din lume: Ningbo-Zhoushan.
Zecii de mii de oameni sunt în carantină, sub politica strictă, zero-COVID abordată de China şi o parte din autorităţile locale le-au cerut muncitorilor să nu călătorească spre casă „în mod nenecesar” pentru festivalul de an nou, din februarie.
„Pot să apară noi întreruperi în lanţul de aprovizionare”, avertizează analiştii economicii de la Capital Economics.
Haosul din reţeaua comerţului mondial, cel mai grav în SUA
Experţi din industrie şi economişti cred că problemele ar putea să persiste, în timp ce reţeaua fin calibrată a comerţului mondial, deja slăbită de luni întregi de restanţe de transport, deficit de personal şi tensiuni geopolitice, rămâne „dezordonată”.
Maersk, una dintre cele mai mari 3 companii de livrare a mărfurilor, spune că întârzierile cele mai mari sunt încă pe coasta de Vest a Statelor Unite; acolo unde navele aşteaptă chiar şi patru săptămâni să descarce, din cauza lipsei de muncitori pe uscat.
„Iarna, vacanţele de final de an în America de Nord şi Europa, noul an chinezesc în Asia, lanţurile de aprovizionare deja copleşite vor fi suprasolicitate şi mai mult, când muncitorii, transportatorii şi terminalele vor fi în vacanţă”, spune un purtător de cuvânt Maersk, citat de The Guardian.
În mod normal, putem absorbi acest impact sezonier destul de repede, dar când deja suntem copleşiţi, devine o problemă. Şi nu par să fie la orizont îmbunătăţiri majore, în 2022. E foarte probabil că va continua şi în noul an, iar pentru America de Nord chiar şi mai mult.
Purtător de cuvânt Maersk:
În Felixstowe, cel mai mare port de containere din Marea Britanie, docul rămâne încărcat la maximum de containere care aşteaptă să fie golite. Astfel, containerele goale care se întorc din depozitele de pe continent trebuie să fie direcţionate către alte porturi.
Robert Keen, de la Asociaţia Britanică Internaţională de Mărfuri, spune că numărul insuficient de şoferi se resimte peste tot în lume, iar infrastructura porturilor nu ţine pasul cu navele de containere. COVID a fost „o problemă continuă”, spune el.
Economia mondială, o problemă de „hipertensiune arterială”
Flavio Macau, un profesor specializat în aprovizionare la Universitatea Edith Cowan în Australia de Vest, spune că o calibrare ar putea lua ani şi că economia mondială încă suferă de o problemă pe care o aseamănă cu hipertensiunea arterială, de la o perturbare la alta.
„Carantinele generale sunt, sperăm, o problemă a trecutului, în afara Chinei, dar încă sunt tot felul de restricţii impuse asupra mişcării populaţiei, inclusiv a lucrătorilor cu anumite abilităţi, la mare căutare”, mai spune profesorul citat de The Guardian.
Părerea mea este că lanţurile de aprovizionare încă suferă de o înaltă tensiune arterială şi au frecvent aritmii. Abia pe la jumătatea lui 2024 vom reveni la normal.
Pe lângă posibilele carenţe de zahăr sau băuturi în perioada Crăciunului, economii precum cele din Marea Britanie sau SUA se confruntă cu o inflaţie tot mai mare la numeroase bunuri – de la energie la mere. Un torent de cerere pune presiune pe oferta insuficientă.
Costul transportului maritim a explodat şi a dublat preţurile la unele produse de bază
Livrările sunt responsabile de mişcarea a cel puţin 90% din bunurile din toată lumea şi costul transportului maritim a explodat în ultimul an. De pildă, indexul Drewry al containerelor măsoară costul de a muta un container de 12 metri la 170% faţă de valoarea anului anterior.
Preţul pe anumite rute foarte populare precum Shanghai- Rotterdam a crescut cu aproape 200%. În cazul transporturilor dintre portul olandez şi New York, costul a crescut cu 212%.
Preţurile pentru produse de bază cresc dramatic din cauza costurilor mai mari de transport şi cererii crescute din partea consumatorilor blocaţi acasă cu lunile şi fără posibilitatea de a-şi cheltui banii pe vacanţe şi ieşiri în oraş.
Preţurile la cafea s-au dublat în ultimul an, spun cele mai recente date, la fel ca preţul pe ovăz. Preţurile la cherestea, bumbac, grâu şi ulei de palmier au crescut cu mai mult de 30%.
Deloc surprinzător, inflaţia a atins vârfuri nemaiîntâlnite în ultimele decenii în economiile din vest, ca SUA, Marea Britanie sau Germania, provocând apeluri pentru renunţarea politicilor monetare prea relaxate a băncilor centrale din 2008 încoace.
Dennis Unkovic, un avocat specializat în drept corporatist în SUA, expert în comerţ şi autor al cărţii „Transforming the Global Supply Chain”, e de părere că pandemia a arătat că sistemul comerţului mondial era dependent de un model al transporturilor „exact la timp”, conceput încât să funcţioneze perfect, „însă nu asta s-a întâmplat în pandemie”.
Deteriorarea relaţiilor dintre SUA şi China, care a dus la noi tarife comerciale şi pierderea încrederii, a avut, de asemenea, un impact mai mare decât fusese anterior recunoscut, spune expertul, dislocând mecanismele comerţului mondial, care fuseseră luate de bune mulţi ani.
Oricine aşteaptă ca lumea post-pandemică să se întoarcă la normal, să uite de asta. Orice era considerat normal înaintea pandemiei nu se mai întoarce.
Dennis Unkovic, expert în comerț:
„Companiile trebuie să facă o prioritate din lanţul de aprovizionare”, spune el. „Dacă se va dezintegra, nu putem spune că n-am văzut asta venind”.