În ultimii ani, facultăţile de medicină din ţară s-au dublat, iar numărul cadavrelor folosite în orele de practică de la anatomie s-a înjumătăţit. “Le folosim un semestru, după care se rup, nu mai pot fi utilizate. Momentan avem circa zece cadavre”, ne-a declarat Alexandru Ispas, şeful catedrei de Anatomie de la Universitatea de Medicină şi Farmacie Carol Davila din Capitală.
Cum se obţine materialul didactic
În România, există două metode prin care cadavrele pot ajunge material didactic. “Se poate face donaţie, din timpul vieţii – omul se adresează facultăţii sau prin testament – ori din partea familiei decedatului. Chiar facem un apel către persoanele care doresc acest lucru, întrucât ar fi un mare ajutor pentru medicină, pe termen lung. Trupurile neidentificate nu pot ajunge niciodată la noi. O altă sursă de cadavre medicale sunt corpurile nerevendicate ale celor care mor în azile sau în spitale de boli cronice. Managerii unitåţilor medicale trebuie să anunţe facultatea de medicină, pentru că noi avem logistica necesară preluării trupurilor”, a mai explicat profesorul Ispas. Înainte de a fi “bune de studiu” corpurile sunt injectate, apoi scufundate, timp de mai multe luni, în- tr-un bazin cu 3.000 de litri de formol.
Ce spun studenţii
Bogdan Lungu (19 ani): “În facultate sunt, într-adevăr, prea puţine cadavre, iar noi, studenţii, suntem direct afectaţi de asta. De multe ori, stăm câte 10-15 înghesuiţi şi ne e imposibil să observăm detaliile”.
Ruxandra Slavu (21 de ani): “Părerea mea e că numărul mic de cadavre din universitate nu ar trebui să împiedice un student care doreşte să înveţe. Dacă vrei cu tot dinadinsul să studiezi, o poţi face. Totul ţine de interes!”.
Andreea Bunea (22 de ani): “În primii doi ani de facultate, la cursurile practice de anatomie, cei care nu prind loc în primul rând, în jurul cadavrului, sunt nevoiţi să se urce pe scaune. Partea bună e că putem veni în afara programului”.