Demiterea lui Christian Lindner a dus la retragerea Partidului Democraților Liberi (FDP) din coaliția cu Partidul Social Democrat (SPD) al lui Scholz, lăsându-l pe Scholz într-un guvern minoritar cu Partidul Verde.
Scholz a anunțat că va organiza un vot de încredere pe 15 ianuarie, care, dacă va fi pierdut, ar putea permite organizarea alegerilor anticipate până la sfârșitul lunii martie anul viitor – cu șase luni mai devreme decât alegerile planificate pentru septembrie 2025.
Potrivit sursei citate, Germania se confruntă acum cu o perioadă de turbulențe într-un moment de incertitudine generală.
Criza politică a fost declanșată la doar câteva ore după ce s-a anunțat că fostul președinte american Donald Trump va obține un al doilea mandat – un rezultat electoral care ar putea aduce noi probleme economiei Germaniei și ar putea amenința unitatea Europei pe probleme cheie.
Ultimele alegeri anticipate din Germania au avut loc în 2005
Stabilitatea politică este norma în Germania, cu puterea mutându-se în mare parte între SPD și rivalul său conservator, CDU. Fostul lider al țării, Angela Merkel, a deținut puterea timp de 16 ani și a fost o prezență constantă pe scena europeană, în timp ce alții au venit și au plecat.
Ea a avut o relație notoriu de tensionată cu Trump. Ultimele alegeri anticipate din Germania au avut loc în 2005. Acestea au fost convocate de cancelarul de atunci, Gerhard Schröder, care ulterior a pierdut în fața lui Merkel.
Merkel s-a retras din funcția de cancelar german în 2021. Partidul Social Democrat (SPD) de centru-stânga a preluat conducerea după ce a ieșit ca cel mai mare partid în parlamentul german, Bundestag, în alegerile federale din 2021.
Urmarea puternicei și popularei Merkel a fost întotdeauna plină de dificultăți. SPD a format un guvern împreună cu FDP și Verzii, care au guvernat ca o coaliție „semafor” din decembrie acelui an, referindu-se la culorile diferitelor partide.
Cât de reușită a fost coaliția „semafor” a Germaniei
Reunirea a trei partide ideologic diferite într-o singură coaliție nu a fost întotdeauna confortabilă, iar coaliția condusă de SPD s-a confruntat cu provocări încă de la început. Alianța a reunit FDP, un partid axat pe afaceri care pledează pentru o piață liberă și o abordare fiscal conservatoare, cu SPD și Verzii, două partide de stânga care necesită cheltuieli guvernamentale pentru politici sociale și de mediu.
Coaliția a fost în dezacord cu privire la modul de a revigora economia Germaniei. De asemenea, a fost sub presiune din partea forțelor de extremă dreapta, precum și, mai recent, de extremă stânga.
Alternativa pentru Germania (AfD) a avut câștiguri semnificative în ultimii ani, devenind primul partid de extremă dreapta care a câștigat o alegere de stat de la era nazistă în septembrie, când a ieșit cel mai puternic în statul estic Thuringia.
În eforturile de a contracara AfD, guvernul lui Scholz a fost determinat să acționeze în privința migrației, anunțând noi măsuri de securitate menite să accelereze deportarea solicitanților de azil respinși și să întărească controalele la frontieră.
Prăbușirea coaliției
Luni de tensiuni asupra politicii bugetare și direcției economice a Germaniei au culminat miercuri.
În esență, cerințele lui Scholz pentru investiții s-au ciocnit cu abordarea mai prudentă a lui Lindner privind împrumuturile guvernamentale. Scholz a spus că l-a demis pe Lindner pentru blocarea planurilor sale economice.
„Lindner nu a arătat nicio dorință de a implementa vreuna dintre propunerile noastre” și, prin urmare, „nu există nicio bază de încredere pentru vreo cooperare viitoare”, a spus Scholz reporterilor.
Lindner, în schimb, l-a acuzat pe Scholz că i-a cerut să suspende „frâna datoriilor” – un articol constituțional care împiedică guvernul să împrumute excesiv și să acumuleze datorii – lucru pe care Lindner a spus că nu este dispus să-l facă.
Retorica venind de la Scholz și Lindner a fost neobișnuit de ascuțită. Cancelarul a declarat miercuri seara că „egoismul lui Lindner este total de neînțeles”. Încă planează asupra guvernului problema spinoasă a modului de a acoperi bugetul de anul viitor, care are un deficit de mai multe miliarde de euro.
Cu FDP acum ieșit din scenă, adoptarea acestuia este și mai complicată. Carsten Brzeski, un economist senior la banca olandeză ING, a citat „tensiuni nesfârșite” în cadrul guvernului german, precum și „dezacorduri clare privind modul de a scoate economia germană din starea actuală de stagnare și slăbiciune structurală” ca motive pentru prăbușirea coaliției.
Problemele economiei germane
Economia Germaniei, cea mai mare din Europa, s-a contractat anul trecut pentru prima dată de la începutul pandemiei de Covid-19. În ultimii cinci ani, a crescut doar cu 0,2%, comparativ cu o creștere de 4,6% în cele 20 de țări care folosesc euro, 4,1% în Franța și 5,5% în Italia.
Există o serie de motive pentru stagnarea economică a Germaniei. Afacerile intens consumatoare de energie din țară au suferit din cauza impactului persistent al crizei energetice declanșate de războiul Rusiei în Ucraina.
Problemele Germaniei sunt, de asemenea, structurale, variind de la costuri ridicate ale muncii, o populație în curs de îmbătrânire rapidă și birocrație, până la infrastructură fizică și digitală învechită.
În plus, Germania se confruntă cu concurența din partea Chinei în producția unor dintre principalele sale exporturi, ceea ce a adus daune de profil înalt industriei auto faimoase a Germaniei.
Volkswagen, cel mai mare producător din Germania, ia în considerare închiderea fabricilor din țara sa natală pentru prima dată în cei 87 de ani de existență.
Olaf Scholz este așteptat să conducă un guvern minoritar
Cancelarul Scholz va trebui să se bazeze pe majorități parlamentare ad-hoc pentru a adopta legislația, până la votul de încredere din ianuarie. Cel mai probabil, se va îndrepta către Merz și CDU – cel mai popular partid din Germania – pentru sprijin în adoptarea legislației pe termen scurt.
Însă, punând presiune asupra lui Scholz, liderul CDU, Friedrich Merz, liderul partidului de opoziție Uniunea Creștin-Democrată (CDU), a declarat că acest termen este prea lung și a cerut un vot de încredere până la începutul săptămânii viitoare „cel târziu”, în loc de începutul anului viitor.
Prăbușirea coaliției de guvernare și incertitudinea politică ar putea servi la consolidarea sprijinului pentru extrema dreaptă, pe măsură ce oamenii își pierd tot mai mult încrederea în partidele tradiționale.
Liderul partidului, Alice Weidel, a salutat deja prăbușirea coaliției ca pe o „eliberare” pentru Germania.
„Sfârșitul coaliției semafor este o eliberare pentru țara noastră. Sfârșitul coaliției auto-proclamate «progresiste» care a dus Germania la marginea ruinei economice era mai mult decât întârziat” a scris Weidel pe X.
parpalache • 07.11.2024, 19:32
Criza politica era previzibila-dupa criza industriei de automobile-dupa sabotarea Nord Stream!
Sfantul__Cuvios_Pafnutie • 08.11.2024, 16:46
parpalache • 07.11.2024, 19:32
Criza politica era previzibila-dupa criza industriei de automobile-dupa sabotarea Nord Stream!
Singura soluție: dependența multiversului de gazul ieftin rusesc. Auzi, da' ce se întâmplă atunci dacă o ţară nu vrea să asculte de Liderul Suprem? Se taie gazul ieftin, nu? Nu prea mai e ieftin așa...
nasty1 • 07.11.2024, 18:59
Cum, bre, cu un razboi la granita germanii rup coalitia si nu mai vor "stabilitate"? Astia nici nu fura, au si bacul luat, e plictiseala mare in Germania...
Sfantul__Cuvios_Pafnutie • 07.11.2024, 20:02
nasty1 • 07.11.2024, 18:59
Cum, bre, cu un razboi la granita germanii rup coalitia si nu mai vor "stabilitate"? Astia nici nu fura, au si bacul luat, e plictiseala mare in Germania...
Vor din nou Fuhrer şi relaţii strânse cu Rusia. A mers extraordinar de bine data trecută.