ComenteazăPrintre magistrați se numără și Dominica Manole, președintele instituției.
Parlamentarii din PAS, partidul fondat de Maia Sandu, au atacat la Curtea Constituțională hotărârile prin care Parlamentul pro-rus a schimbat-o din funcție pe Domnica Manole, președinta Curții.
Pe 15 aprilie, Curtea Constituțională a Moldovei a decis că Parlamentul poate fi dizolvat, precum dorește președintele Maia Sandu.
Decizia a provocat furia fostului președinte Igor Dodon și decizia de vineri a parlamentarilor pe care încă îi controlează. El a invocat că legea nu permite dizolvarea Parlamentului în timpul stării de urgență pentru a amâna momentul alegerilor anticipate. Socialiștii pe care îi conduce sunt cotați în sondaje cu mult în spate pro-europenilor.
În replică, Maia Sandu a convocat în regim de urgență Consiliul Suprem de Securitate. Subiectul ședinței este „riscul de subminare a ordinii constituționale în Republica Moldova”, potrivit unui comunicat al Administrației Prezidențiale.
Decizia a stârnit reacții și din partea ambasadorilor străini care au condamnat votul din Parlament drept un atac la Constituție.
„Acțiunile de astăzi din Parlament împotriva Curții Constituționale, inclusiv încercarea de a schimba componența CC, reprezintă un atac clar asupra Constituției Republicii Moldova și asupra independenței Curții Constituționale”, a scris, pe Facebook, ambasadorul UE în Republica Moldova.
„Încercarea neconstituțională de a submina Curtea Constituțională prin eliminarea ilegală a judecătorului Domnica Manole și numirea unui înlocuitor nelegitim”, a transmis Ambasada Statelor Unite. „În plus, deși votul majorității Parlamentului pentru condamnarea Curții Constituționale nu este obligatoriu, această lipsă de respect pentru separarea puterilor este un semn îngrijorător pentru viitorul Moldovei. Instituțiile cu adevărat independente sunt un bastion împotriva derapajului democratic și Moldova nu ar trebui să se întoarcă într-un climat de frică și intimidare”, mai arată comunicatul citat.
Ambasadele străine au jucat un rol important în criza politică din 2019, când oligarhul Vladimir Plahotniuc refuza să predea puterea după constituirea unei noi majorități în Parlament.