„Tocilizumab intră în categoria anticorpilor monoclonali, dar sunt anticorpi anti-inflamatorii. Se folosește la formele severe, chiar înainte de a ajunge la ATI, fiindcă poate să reducă acel sindrom inflamator, cunoscut drept «furtună de citokine», care să împiedice degringolada ce se întâmplă în organism”, explică pentru Libertatea medicul infecționist Adrian Marinescu.
Tocilizumab, cu denumirea comercială Actemra sau RoActemra, este una dintre singurele variante de tratament care funcționează în cazul pacienților cu forme medii spre severe de COVID-19. Este autorizat de urgență pentru acest tip de utilizare atât de către Food and Drug Administration (FDA) din SUA, cât și de către Agenția Europeană a Medicamentului.
Studiile clinice desfășurate de la începutul pandemiei arată că este unul dintre singurele tratamente, alături de dexametazonă, care reduc mortalitatea atunci când este administrat pacienților cu forme medii spre severe.
Un meta-studiu publicat pe Cochrane Library, care analizează zeci de studii din întreaga lume, concluzionează că tratarea infecției cu SARS-CoV-2 cu tocilizumab „reduce numărul de persoane care mor în primele 28 de zile de la administrarea tratamentului”.
„Este un medicament foarte important; și-a dovedit utilitatea în zeci de momente, nici nu are rost să ne gândim cât de bine ne-ar prinde acum fiindcă e o problemă globală, nu doar la noi în țară. Încercăm să ne descurcăm cu alternative, dar nu sunt la fel de eficiente”, a explicat Adrian Marinescu, medic infecționist, director medical al Institutului Matei Balș din București.
Roche a anunțat încă din iulie că nu face față comenzilor
Lipsa tocilizumabului a fost o criză anunțată încă din luna iulie, când compania Roche, care produce acest medicament, a explicat că cererea a început să depășească orice capacitate de producție. La nivel mondial, guvernele mai multor state au anunțat public că vor exista întârzieri în livrarea sau în disponibilitatea unui astfel de tratament.
Spre exemplu, Therapeutic Goods Administration din Australia a precizat că Roche i-a anunțat din iulie că va exista o criză de tocilizumab care e posibil să se întindă până în prima parte a anului 2022.
Și Agenția Europeană a Medicamentului a transmis notificări la început de septembrie, explicând că lipsa medicamentului se va simți în toate statele membre.
La Iași există stocuri limitate pentru majoritatea medicamentelor folosite în tratarea pacienților COVID-19, însă spitalele au epuizat demult tocilizumabul.
„Remdesivir se pare că va ajunge în cursul zilei de astăzi (miercuri, 20 octombrie). Tocilizumab nu există pentru că producătorul produce insuficient și nu reușește să acopere cererea, nu știu motivul. În unele spitale există un deficit de anticoagulante, dar se pare că este rezolvabil acest lucru. În mare parte avem ce trebuie, dar nu pentru multă vreme. Să vedem cât rezistăm”, a declarat Vasile Cepoi, directorul Direcției de Sănătate Publică Iași.
Criza de tocilizumab – un alt motiv de dispută politică în România
În spațiul public, în România, problema tocilizumabului a fost mai degrabă un instrument în lupta politică între premierul Florin Cîțu și ministrul sănătății de la USR – Ioana Mihăilă. Premierul a acuzat-o pe Ioana Mihăilă că ar fi tergiversat o licitație ce trebuia să înceapă în aprilie pentru achiziția de tocilizumab. Fostul ministru a spus că a solicitat în mai multe rânduri fonduri pentru a face astfel de achiziții, dar că nu au fost repartizate către minister.
La începutul lunii octombrie, într-o conferință de presă, secretarul de stat Raed Arafat a spus că România a solicitat doze de la țări din UE, dar că la momentul respectiv nu erau disponibile nicăieri.
„Avem promisiuni și sunt mai multe țări partenere din cadrul Mecanismului de Protecție Civilă Europeană care încearcă să găsească soluții să ne sprijine și există o discuție deja pe un medicament pe anticorpi monoclonali cu Germania, care se perfecționează la acest moment, care urmează din nou să fie oferită o cantitate”, a explicat Raed Arafat.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro