Această decizie a fost luată după ce Zagrebul a convins Bruxelles-ul că poate gestiona eficient graniţele externe ale blocului comunitar, chiar dacă intrarea în spaţiul Schengen a Croaţiei a fost un subiect sensibil din cauza migraţiei.

Croaţia, care a devenit membră a UE în 2013 şi care vrea să intre şi în zona euro, a recunoscut în octombrie că ofiţerii săi de poliţie au participat la o respingere violentă a migranţilor la graniţa cu Bosnia, refuzându-le dreptul de a solicita azil în UE.

Unele grupuri neguvernamentale spun că Zagrebul a făcut eforturi exagerate pentru a demonstra UE că poate opri migranţii fără acte care trec în bloc, pentru a adera la Schengen. Comisia recomandase includerea Croaţiei în spațiul Schengen în octombrie 2019.

Nu a fost imediat clar când va adera Croaţia la spaţiul Schengen, considerat ca fiind una dintre cele mai mari realizări ale UE, pentru că stă la baza unei Europe din ce în ce mai integrate şi unite.

Deşi circulaţia nestingherită a permis cetăţenilor să trăiască şi să lucreze între graniţele UE, pandemia de COVID-19 a restrâns multe libertăţi de călătorie.

În prezent, zona Schengen are 26 de state membre, inclusiv Elveţia şi Norvegia, ţări din afara Uniunii Europene

FOTO: EPA

 
 

Urmărește-ne pe Google News