Cinci muncitori îmbrăcați în salopete verzi sparg geamurile unui chioșc din stația de metrou Ștefan cel Mare. Zgomotul cioburilor este asurzitor. Nu au nici mănuși, nici ochelari de protecție.
Sunt protejați totuși de peste 20 de polițiști, care fac zid în jurul lor. Ca la meciurile de fotbal, fața către tribună. Camerele de televiziune transmit în direct.
Câțiva metri mai încolo, un alt grup de polițiști și jandarmi țin la distanță o mână de comercianți furioși, veniți de prin toate stațiile de metrou.
Nu departe de aceștia, mai mulți lideri sindicali dau telefoane, vorbesc cu oamenii. Stau cu ochii pe oficialii din spatele unui alt rând de forțe de ordine.
Aici s-au adăpostit, între alții, primarul Sectorului 2, Radu Mihaiu, secretarul de stat de la Ministerul Transporturilor Ionel Scrioșteanu și directorul general al Metrorex, Ștefan Paraschiv. Au ajuns deja la al treilea chioșc.
Primul s-a făcut fără complicații, era gol. Al doilea, a dat cele mai mari bătăi de cap, pentru că era plin de marfă. Ajuns mai târziu la fața locului, Paraschiv a fost cel care a pus mâna pe rangă și a deschis ușa magazinului.
Muncă de lămurire
A fost nevoit s-o facă pentru că echipa de la Metrorex convocată special pentru asta a refuzat să-i dea o mână de ajutor.
Paraschiv s-a chinuit zeci de minute să-i convingă pe oameni să-l ajute. Cu privirile în pâmânt, speriați, pământii, oamenii nu scoteau niciun cuvânt. „Haideți, numai să deschidem ușa”. Liniște. „Vă rog, hai, măcar unul să vină cu mine”. Nicio mișcare.
Alături de directorul Metrorex, patru-cinci oameni, unii cu halate albastre, sunt din generații diferite: tineri și mai puțin tineri. Nimeni nu răspunde la rugămințile directorului Metrorex.
Dinspre sindicate primiseră avertismente. Să nu intre pe o proprietate privată. Și „în niciun caz fără ordin de serviciu scris”.
Paraschiv: „Hai, un curajos”
Directorul mai face o încercare. „Hai, un curajos”. Oamenii țin privirea în pământ. De la depărtare sunt observați de liderii de sindicat, de comercianți și de camerele de luat vederi. „Hai, trebuie luată o decizie rapidă”, mai încearcă Paraschiv. Nimic.
Escortat de doi jandarmi, directorul Metrorex își încearcă norocul cu un alt grup de muncitori. Aici Ștefan Paraschiv scade miza: cere doar ajutorul pentru punerea mărfurilor în cutiile de carton. Negocierile se poartă într-un colț. Poliția îi ține pe curioși la distanță.
Operațiunea ranga
În cele din urmă, oamenii pun mâna, fără entuziasm, pe cutiile de carton. Ștefan Paraschiv pune mâna pe o rangă și începe un unu la unu cu ușa chioșcului. Care opune puțină rezistență.
Comercianții huiduie, o vânzătoare blesteamă cu lacrimi în ochi, sindicaliștii privesc neputincioși.
„Așa ceva nu am mai văzut și nici nu credeam că o să văd vreodată. Asta vrea domnul Drulă să facă? Circ?”, ne spune Marian Artimon, vicepreședinte în cadrul USL Metrou, care a sosit la fața locului imediat după declanșarea operațiunii.
Fost consilier general PSD la Primăria Capitalei, Marian Artimon dirijează dintr-un colț o mână de sindicaliști. Semnează o plângere către Primăria Sectorului 2. „O depui și iei număr de înregistrare. Să faci poză după numărul de înregistrare”. Dă sfaturi către comercianți. „Suni la 112 dacă îți intră în magazin, e furt.”
Altă dilemă: Cine pune mâna pe marfă?
Ușa de la chioșc a fost între timp deschisă. Dar nimeni nu îndrăznește să intre să recupereze marfa. Nici primarul, nici directorul. Se discută aprins. Se așteaptă indicații. Toată lumea vorbește la telefon sau scrie mesaje.
Paraschiv se învârte de colo-colo cu telefonul la ureche. Elegant, costum, eșarfă. Se pregătise pentru cu totul altceva.
Din cealaltă tabără se strigă: „Unde e executorul judecătoresc?” „Arată hârtia!”. Și multe adjective pe care nu le vom publica.
Cu ochii-n lacrimi
În timp ce oficialii se agitau să afle cine și cum poate intra în magazin să recupereze marfa din vitrinele încărcate cu îmbrăcăminte, în rândul comercianților apar primele lacrimi.
Două doamne știu că magazinul lor, aflat la câțiva metri distanță, este următorul. Nu mai au aer. Uneia i se face rău, se așează pe o bordură, cealaltă ne roagă să nu mai punem întrebări. Decid să se ducă să-și recupereze marfa.
„O să fim chemați toți la tribunal”
Între timp, vin forțe proaspete de la Ministerul Transporturilor. O serie de funcționari cu aerul celor care au străbătut toate guvernările. Dau din cap la indicațiile directorului Metrorex.
Lucrătorii de la metrou, care între timp primiseră și „ordin scris”, intră în magazin. Pun hainele cu tot cu umerașe în cutii. Manechinele sunt scoase pe brațe din stația de metrou.
Unul dintre responsabilii cu transferul mărfii ni se confesează, sub protecția anonimatului: „O să vedeți că o să fim chemați toți la tribunal. Păi sunt puse în cutii fără inventar. Noi le ducem într-un depozit în depou la Basarab, așa ni s-a spus. Dar sunt niște cutii, fără ștampilă, fără nimic. Dacă cineva pune altă cutie acolo, cine răspunde?”. Omul, care nu este la mare distanță de pensie, dă din umeri și se întoarce în zona de unde vin ordinele.
Reza Jabari, 60 de ani, comerciant: „Ce face eu acuma? O să ajung la azil”
În mulțime, scena este privită cu ochi împietriți de un bărbat în vârstă. Ceilalți comercianți i se adresează cu respect. „Domnul Reza, ați vorbit cu televiziunile?”. Dar Reza Jabari și-a pierdut vocea. Spune că și speranța. „Ce face eu acuma? O să ajung la azil. Ce pot să facem eu acum, la 60 de ani”.
A venit de dimineață și a fost în prima linie când oamenii i-au cerut socoteală primarului Mihaiu.
Ne privește fix în ochi, nervii și oboseala îi multimplică efortul de a vorbi în română. Reza Jabari este de orgine iraniană și spune că a venit în România în 1994. De atunci și-a câștigat pâinea la metrou. Soția este româncă, doi băieți, unul la Facultate la Politehnică.
Cuvintele par încet să se așeze la locul lor. „Am avut mai întâi o tarabă, în stația de metrou de la Piața Sudului. Apoi am trecut la un un chioșc la Unirii. Eu vreau să respect legea, să-mi spună ce lege și eu respect. Să facă alt chioșc. Dar nu să mă arunce așa ca pe un câine. Ce-o să fac eu acum?”.
Salut de rocker și consilierul hip-hop
Încet-încet, stația de metrou se golește de oficialități. Mai întâi a plecat secretarul de stat, apoi primarul. Liderii de sindicat pleacă și ei, „la o întâlnire cu avocații”. Tabăra comercianților s-a rarefiat la rândul ei. Se reduc și efectivele forțelor de ordine, care la un moment dat treceau de 50 de persoane.
Directorul Metrorex, Ștefan Paraschiv, e prezent. Încearcă să țină situația sub control. Cu muncitorii mai tineri care l-au ajutat dă noroc ca între rockeri. Este secondat de câțiva tineri cu aer de USR. „Sunt ăștia noi de la Metrorex”, ne suflă un sindicalist.
Unul dintre oamenii lui Paraschiv are alură de star hip-hop. Gluga peste ochi, geacă roșie, adidași colorați, masca trasă sub ochi. I-a intrigat pe comercianți care le-au cerut polițiștilor să-l verifice. O legitimație scoasă discret din buzunar l-a calmat pe polițist trimis să-l ia la întrebări.
Spre seară lucrările de dezafectare continuau în stația Ștefan cel Mare. Ștefan Paraschiv nu a dorit să facă declarații.