Cronica unui fiasco legislativ. Cum s-au împiedicat liderii PNL și PSD de pragul la abuzul în serviciu

Libertatea reface traseul legislativ pentru proiectele care ar fi trebuit să fie puse în acord cu deciziile Curții Constituționale. 

Proiectele au ajuns în Parlament de la Guvern, fără ca Ministerul Justiției, condus de liberalul Cătălin Predoiu, să își asume inițial un prag pentru abuzul în serviciu, lucru cerut de Curtea Constituțională. Predoiu a declarat că a lăsat această posibilitate Parlamentului.

• 25 martie 2023 (duminică) – Liderii coaliției se întâlnesc la Vila Lac, fiind avertizați că proiectul de la Guvern riscă să fie adoptat tacit în Senat. Dacă acest lucru s-ar fi întâmplat, nu s-ar mai fi putut adopta amendamente în Cameră. Marcel Ciolacu, Nicolae Ciucă și Kelemen Hunor decid introducerea pragului pentru abuzul în serviciu, conform unor surse politice. Informația nu este comunicată oficial, ci doar unor parlamentari.
  
• 26 martie 2023 (luni) – Liderii de grup de la PSD, PNL și UDMR sunt informați că există o decizie în coaliție pentru proiectele care vizează Codul Penal și Codul de Procedură Penală. Ministrul justiției trebuie să prezinte varianta de prag.
  
• 27 martie 2023 (marți) – Se dezbate în Comisia Juridică din Senat proiectul care modifică abuzul în serviciu. Pragul anunțat este de 250.000 de lei. Amendamentul seamănă foarte mult cu OUG 13, dată în 2017 de guvernul Grindeanu, cu Florin Iordache în calitate de ministru al justiției.

Recomandări

Referendumul din Moldova trece la limită: dar anunță ceva profund defect

Textul din Senat

„Fapta funcționarului public care, cu știință, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, nu îndeplinește un act prevăzut de o lege, o ordonanță a Guvernului, o ordonanță de urgență a Guvernului sau de un alt act normativ care, la data adoptării, avea putere de lege ori îl îndeplinește cu încălcarea unei dispoziții cuprinse într-un astfel de act normativ, cauzând astfel o pagubă mai mare sau egală cu 250.000 de lei ori o vătămare gravă a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice, se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7 ani și interzicerea dreptului de a ocupa o funcție publică.”

Textul propus în 2017 prin OUG 13

„Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, cu ştiinţă, îndeplineşte un act prin încălcarea unor dispoziţii exprese dintr-o lege, o ordonanţă sau o ordonanţă de urgenţă a Guvernului sau nu îndeplineşte un act prevăzut de dispoziţiile exprese dintr-o lege, o ordonanţă sau o ordonanţă de urgenţă a Guvernului şi prin aceasta cauzează o pagubă materială mai mare de 200.000 de lei ori o vătămare gravă, certă şi efectivă a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau juridice, astfel cum sunt prevăzute şi garantate de legile în vigoare, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.”

Recomandări

Sondaj INSCOP la comanda Libertatea. Majoritatea românilor spun că țara merge într-o direcție greșită sub PSD-PNL

Când apare pragul de 250.000 de lei

• 28 martie 2023 (miercuri) – Comisia Juridică se reunește la 9 dimineața pentru a da raportul final pentru proiectul privind abuzul în serviciu. Pragul de 250.000 este adoptat în mod oficial. Timp de trei zile nu există nicio comunicare publică din partea vreunui lider al PNL, PSD, UDMR sau a vreunui parlamentar privind modificările care urmează să fie votate. Totul s-a derulat cu mare discreție. Amendamentele au fost trimise la Senat de ministrul justiției.

• 28 martie 2023 (miercuri) – Senatul votează în plen raportul Comisiei Juridice. Abuzul în serviciu este dezincriminat la prima cameră sesizată sub pragul de 250.000 de lei. Se introduce și sintagma „cu știință”, pe care Ministerul Justiției nu și-o asumă. În Codul de Procedură Penală, înregistrările din dosarele pe siguranță națională nu mai sunt probe în dosarele de evaziune fiscală, corupție și fapte asimilate celor de corupție.

• 28 martie 2023 (miercuri) – Președintele Comisiei Juridice din Senat declară că a existat o decizie politică, nu una juridică. El indică drept responsabili: Marcel Ciolacu, Nicolae Ciucă și Kelemen Hunor. Liderii coaliției neagă, rând pe rând, că au fost informați despre pragul de 250.000 de lei. Surse politice din coaliție susțin însă că, în momentul votului, toți știau ce urmează să fie adoptat.

Recomandări

Rusia reușește o străpungere importantă la Ceasiv Iar. Orașul are o importanță strategică majoră

Liberalii dau înapoi

• 28 martie 2023 (miercuri) – După ce scandalul ia amploare, iar mai mulți lideri PNL iau poziții publice împotriva proiectului, liderii coaliției decid, după consultarea ministrului justiției, să reducă pragul la 9.000 de lei. Niciun lider nu explică cum a fost stabilit pragul de 250.000 de lei sau cel de 9.000 de lei. Noua variantă este propusă spre vot în Camera Deputaților.

• 29 și 30 martie (joi, vineri) – Liderii coaliției continuă să dea declarații despre ce s-a întâmplat la Vila Lac și cine a decis pragul de 250.000 de lei. Lucian Bode afirmă, vineri, la o întâlnire a organizației de femei a PNL, că nu s-a decis la Vila Lac valoarea pragului. Tot el susține că votul din Senat nu a fost o greșeală. Promisiunea coaliției: Camera Deputaților va repara tot ce s-a întâmplat la Senat.

• 3 aprilie 2023 (luni) – Comisia Juridică din Camera Deputaților dezbate proiectele venite de la Senat pentru modificarea Codului Penal și a Codului de Procedură Penală.

• 3 aprilie 2023 (luni) – Ministrul justiției vine la grupul PNL din Camera Deputaților, unde explică rațiunea pentru introducerea pragului la abuzul în serviciu. Cătălin Predoiu insistă pentru un prag de 9.000 de lei, colegii deputați din PNL votează un prag de 6.000 de lei. Ministrul justiției se duce și la grupul PSD din Cameră pentru a discuta despre prag. Alfred Simonis, liderul grupului PSD, anunță că nu s-a luat o decizie, dar ar dori să fie menținut pragul de 9.000 de lei propus de Ministerul Justiției. Liderii grupurilor PSD și PNL susțin că nu știu cine a introdus sintagma „cu știință” din amendamentul votat în Senat.

• 4 aprilie 2023 (marți) – Coaliția se reunește la Palatul Victoria. Liderii PSD, PNL și UDMR convin să fie adoptat pragul de 9.000 de lei sau trei salarii minime brute pe economie. Comisia Juridică are liber să treacă la vot.

Decizia radicală

• 4 aprilie 2023 (marți) – Comisia Juridică din Cameră adoptă un amendament controversat prin care înregistrările pe mandatele de siguranță națională nu sunt probe în dosarele de evaziune fiscală, corupție sau fapte asimilate celor de corupție.
  USR o acuză pe președinta Comisiei Juridice, Laura Vicol, că vrea să își protejeze soțul, acuzat într-un dosar de evaziune fiscală. PNL nu votează amendamentul, ci se abține. 

• 4 aprilie 2023 (marți) – Nicolae Ciucă și Marcel Ciolacu sunt la Palatul Victoria. Informați despre evenimentele din Comisie, iau o decizie radicală: toate amendamentele votate în Senat și Cameră (în comisie) sunt anulate. Se revine la proiectul depus de Cătălin Predoiu. PSD vrea ca ministrul să își asume integral proiectele.
  Coaliția decide să nu existe vreun prag pentru abuzul în serviciu. Reprezentanți PNL și PSD recunosc că noua formă a proiectului nu respectă decizia CCR, dar se dă un raport final în forma venită de la Guvern.
  PSD s-a temut că scandalul din jurul lui Vicol poate genera probleme de imagine pentru partid, au susținut surse social-democrate. PNL nu a dorit să voteze amendamentul privind eliminarea înregistrărilor serviciilor secrete pe mandatele de siguranță națională în cazurile de corupție.

• 5 aprilie 2023 (miercuri) – Plenul Camerei Deputaților poate decide forma finală pentru Codul Penal și cel de Procedură Penală. Ultima variantă ieșită din Comisie nu respectă solicitările Curții Constituționale, lucru admis de mai mulți deputați din Comisia Juridică.

Urmărește-ne pe Google News