Pe 11 aprilie, Spitalul Sfântul Pantelimon din București apare în centrul atenţiei publice, după ce un asistent medical reclamă că mai mulţi pacienţi au murit pe secţia ATI în urma administrării incorecte a medicamentului noradrenalină. Ministerul Sănătăţii anunţă trimiterea Corpului de Control, în timp ce Parchetul de pe lângă Tribunalul București deschide un dosar penal.

Ulterior, apar şi primele reacţii. Pe 12 aprilie, managerul Spitalului Sfântul Pantelimon din București, Bogdan Socea, declara că datele preliminare ale anchetei arată că nu au existat nereguli în privința tratamentului pe care l-au primit pacienții de la terapie intensivă.

„Din analiza preliminară, nu s-au constatat date care să ateste o viciere a tratamentului în secția de terapie intensivă. Ceea ce vreau să se înțeleagă foarte clar este că nu au fost sesizări anterioare la niciun organism și nici la comisia spitalului cu privire la posibile nereguli în secția de ATI”, spunea managerul unității medicale, subliniind că personalul medical este foarte preocupat de „siguranța pacientului”. De asemenea, Bogdan Socea a precizat că analiza preliminară arată și că cele 17 decese „au fost decese care nu puteau fi evitate”.

Totodată, demarează anchetele la Spitalul Sfântul Pantelimon. O echipă a Corpului de Control al ministrului sănătății și un reprezentant al Colegiului Medicilor încep verificările, în timp ce Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti anunță că procurorii au început urmărirea penală cu privire la infracţiunea de omor în urma deceselor înregistrate.

Rafila: Nu sunt elemente care să justifice aceste plângeri

După o primă vizită la Spitalul Pantelimon, ministrul sănătăţii, Alexandru Rafila, dă de înțeles, pe 12 aprilie, că acuzațiile de la unitatea medicală au la bază o răfuială internă. Acesta spunea, despre plângerile făcute de fosta şefă a Secţiei ATI, că i se pare „intolerabil să pui în pericol încrederea în personalul medical, dacă tu ai un interes personal”.

„Ceea ce mie mi se pare intolerabil este să pui în pericol încrederea în personalul medical dacă tu ai un interes personal. Nu spun că s-a întâmplat în acest caz, dar cred că nu sunt elemente care să justifice aceste plângeri. Ne ocupăm să intrăm în legătură cu doamna doctor care a făcut această plângere, lipseşte astăzi”, a adăugat ministrul.

Primele concluzii ale anchetelor: acuzațiile sunt false, pacienții au fost tratați corect

La aproape o săptămână de la izbucnirea scandalului, Comisia întrunită la Spitalul Pantelimon din București a stabilit că nu a existat „nicio abatere profesională” și că s-au respectat „toate protocoalele și procedurile terapeutice”, în timp ce Corpul de Control trimis de Ministerul Sănătății nu se referă la pacienții morți, ci la sesizările angajaților, fără să se facă vreo mențiune că îngrijirile au fost defectuoase.

Raportul întocmit la cererea ministrului Alexandru Rafila se referă la sesizările angajaților. Deoarece ancheta penală cu privire la „morțile suspecte” a început, corpul de control nu a mai putut verifica acest lucru, dar nici nu s-a precizat că îngrijirile pacienților au fost necorespunzătoare.

Pe 1 mai, reprezentanţii Colegiului Medicilor din București anunţă că în cazul celor 17 decese produse pe parcursul a patru zile la Spitalul Sfântul Pantelimon din Capitală „nu a existat niciun fel de suspiciune că a existat vreo abatere de la protocoale sau că cineva în mod intenţionat (…) ar fi făcut un act deliberat care să ducă la moartea acelor persoane”.

În cazurile incriminate au fost implicați de la doi la șase medici, iar, în total, au fost audiați 23 de medici, a precizat preşedinta Comisiei de Disciplină a CMMB, Liana Pleş. „Comisia a analizat caz cu caz toate cele 17 cazuri de decese şi a audiat 23 de medici, respectiv toţi medicii din secţia de ATI, dintre care bineînţeles că am reţinut pe cei care au fost prezenţi şi în legătură cu cazurile respective”, a spus Liana Pleş.

„Noi am analizat întreaga evoluţie, întregul parcurs al fiecărui pacient în spital şi bineînţeles că ne-am focalizat pe momentul incriminat. (…) De asemenea, am verificat punctual consemnările din foaia de observaţie, respectiv dacă dozele administrate au fost în concordanţă cu indicaţiile, dacă au fost ajustate sau dacă s-au adaptat situaţiei clinice la fiecare pacient”, a explicat Liana Pleș.

Din această analiză, în toate cele 17 cazuri nu a existat niciun fel de suspiciune că a existat vreo abatere de la aceste protocoale sau că cineva în mod intenţionat, mai ales că în unele cazuri sunt consemnări din partea mai multor medici chiar în aceeaşi zi, ar fi făcut un act deliberat de a suprima sau de a reduce în scopul criminal viața unui pacient.

Asistentă medicală, reţinută pentru mărturie mincinoasă

Între timp, ancheta penală continuă, iar pe 5 iunie o asistentă medicală de la secţia ATI a spitalului Pantelimon este reţinută pentru mărturie mincinoasă.

Ea fusese audiată anterior în dosar, declarând că nu a văzut nimic şi nu are nicio informaţie cu privire la modul în care era administrată noradrenalina pacienţilor. Probele adunate la dosar o contrazic însă pe femeie, ceea ce a dus la punerea sa sub acuzare şi schimbarea calităţii din martor în suspect.

Pe 6 iunie, anchetatorii continuă audierile în dosarul deceselor suspecte de la Spitalul Sfântul Pantelimon din Bucureşti.

Două doctoriţe, acuzate de omor calificat

Pe 7 august, procurorii anunță punerea în executare a patru mandate de percheziție domiciliară la locuințele unor angajați ai Spitalului Clinic de Urgență Sf. Pantelimon București, în dosarul privind morțile suspecte de la Secția ATI a unității medicale. De asemenea, patru cadre medicale au fost aduse la audieri în acest dosar.

La scurt timp după anunţul percheziţiilor, ministrul sănătății, Alexandru Rafila, solicită public demisia managerului și a directorului medical de la Spitalul Sfântul Pantelimon.

După audieri, medicii Mirela Păiuș și Maria Miron sunt reținute de procurori, pentru tentativă de omor și omor calificat. Anchetatorii susțin că cele două doctorițe au provocat moartea unui pacient în vârstă de 54 ani, internat în stare gravă la Secția ATI, prin scăderea dozei de nonadrenalină, fapt ce a condus la instalarea stopului cardio-respirator, urmat de decesul pacientului.

„La data de 04.04.2024, ora 13.17, inculpatele M.M.A. şi P.M., profitând de starea de vădită vulnerabilitate a victimei (un pacient de 54 de ani, aflat în stare foarte gravă, instabil hemodinamic, având tensiunea arterială de 60/36 mm/Hg), acţionând cu intenţia de a suprima viaţa pacientului, i-au redus doza de noradrenalină administrată prin injectomat, de la valoarea de 20 ml/h, la valoarea de 1 ml/h, fapt ce a condus, 58 de minute mai târziu, la instalarea stopului cardio-respirator, urmat de decesul pacientului declarat la ora 15.00”, arată procurorii.

Revolta medicilor

Pe 8 august, majoritatea medicilor de la Spitalul Sf.Pantelimon anunță că îşi dau demisia în semn de protest. Aceștia sar în apărarea celor două doctoriţe puse sub acuzare de procurori și spun că scandalul morților suspecte se extinde și asupra lor. Medicii au revenit ulterior asupra deciziei și au renunțat la demisii, în urma unor discuții cu autoritățile.

Tot pe 8 august, Societatea Română de Anestezie şi Terapie Intensivă contrazice Parchetul în cazul decesului unui pacient internat la ATI la Spitalul Sf. Pantelimon, pentru care sunt acuzate două doctorițe, spunând că „nu poate vorba de crimă premeditare” și prezintă explicaţii despre utilizarea noradrenalinei.

Ministrul sănătăţii, Alexandru Rafila, a declarat joi, 8 august, într-o conferinţă de presă, că nu trebuie blamat întregul corp medical, după reţinerea celor două două doctorițe de la Secția ATI a Spitalului Sfântul Pantelimon din Capitală pentru omor calificat și tentativă de omor în dosarul morţilor suspecte. Acesta precizează că nu are motive să demisioneze.

Detalii din referatul anchetatorilor: Este „de lăsat”

Doctorițele Mirela Păiuș și Maria Miron de la Secţia ATI a Spitalului Sfântul Pantelimon din București, arestate pentru omor calificat cu premeditare și tentativă de omor calificat, făcuseră o practică din a reduce doza de noradrenalină sau de a o înlocui cu ser fiziologic în cazul unor pacienți de la Terapie Intensivă, potrivit mărturiilor din referatul înaintat în instanță de procurori.

Doctorița MM a început să modifice rata de administrare a noradrenalinei pacienților, de la o doză foarte mare (15-20 ml/h), la una minimă (1 ml/h), începând cu lunile octombrie – noiembrie 2023, susţine o asistentă în documentul anchetatorilor care au cerut arestarea celor două doctoriţe.

„În general, pacienții în stare gravă care urmau sau trebuiau să moară erau mutați în saloanele 3, 6 sau 7, a declarat procurorilor una din asistente. Una dintre asistente „a mai arătat că în momentul în care dr. M a preluat salonul de la inculpata MM, cea din urmă i-a spus dr. M că pacientul din patul 2 este „DE LĂSAT” și să aducă din UPU un alt pacient”, potrivit referatului întocmit de procurori.

Anchetatorii spun că una din cele două doctoriţe a căpătat porecla „Doamna cu coasa” în spital.

„Medicul MM, poreclită la nivelul secţiei „doamna cu coasa”, începând cu lunile octombrie – noiembrie 2023, a demarat un mecanism de eficientizare a activității Secției de ATI prin reducerea dozei de noradrenalină, substanță vitală pentru supraviețuirea unora dintre pacienții aflați la ATI care se aflau într-o stare gravă de sănătate și cu privire la care aceasta, în mod discreționar, arbitrar și inuman, aprecia că nu mai au șanse de supraviețuire. Scopul scăderii dozei de noradrenalină era unul absolut inuman, provocarea decesului persoanelor pentru eliberarea paturilor de la ATI”, susține Parchetul în referatul cu propunerea de arestare, aprobată de judecători.

Doctoriţă înregistrată când se bucură că nu poate lua 25 de ani de închisoare

Pe 1 iunie, doctoriţa Mirela Păiuş are o convorbire cu soţul său, după o întâlnire cu avocatul, în vorbesc despre pedepsele cu închisoare şi răsuflă uşurată că nu poate lua 25 de ani.

„Cei doi poartă această discuție după ce inculpata PM s-a întâlnit cu avocatul său. Discuția privește posibilele infracțiuni care pot fi reținute în sarcina lor, mai exact limitele de pedeapsă prevăzute de lege, respectiv de 25 de ani pentru omor calificat și 7 ani pentru ucidere din culpă”, scriu procurorii în referatul de arestare preventivă, citat de Hotnews.

  • Soțul: Da… cât, cât crezi că o să coste?
  • Doctorița: Poftim?
  • Soțul: Cât crezi că costă?
  • Doctorița: Cât cred?
  • Soțul: Da.
  • Doctorița: Nu știu, nu pot să fac nicio estimare, cât o fi om vedea, oricum, oricum nu e cu 25, cum mi-nchipuiam, cel mai rău e cu șapte.
  • Soțul: Am înțeles!
  • Doctorița: Și cel mai puțin rău este doi cu dezlegare (n.n. referindu-se la pedeapsa închisorii de doi ani cu suspendare).
  • […]
  • Doctorița: Da, da a zis că nu, 25 nici într-un caz, nu. Măcar m-am liniștit.
  • […]
  • Doctorița: A zis că asta, na, ar fi cel mai rău. Cu, cu doiu cu….
  • Soț: Asta, cu ce?
  • Doctorița: Doiu cu, cu susp… cu suspensie (n.n. referindu-se la pedeapsa închisorii de doi ani cu suspendare).

Urmărește-ne pe Google News