ComenteazăPe 18 aprilie, Inspecţia Judiciară (IJ) anunţa că a exercitat o acţiune disciplinară faţă de Laura Codruţa Kovesi pentru că a încălcat dispoziţiile deciziei Curţii Constituţionale prin refuzul de a se prezenta la comisie.
„Respinge acţiunea disciplinară formulată de Inspecţia Judiciară împotriva pârâtei Laura Codruţa Kovesi, procuror în cadrul DIICOT – BT Sibiu, pentru săvârşirea abaterii disciplinare prevăzute de art. 99 lit. ș) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, ca neîntemeiată.
Cu majoritate, Respinge acţiunea disciplinară formulată de Inspecţia Judiciară împotriva pârâtei Laura Codruţa Kovesi, procuror în cadrul DIICOT – BT Sibiu, pentru săvârşirea abaterii disciplinare prevăzute de art. 99 lit. a) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, ca neîntemeiată.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare, la Completul de 5 Judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Cu opinie separată, în sensul admiterii acţiunii disciplinare formulată de Inspecţia Judiciară împotriva pârâtei Laura Codruţa Kovesi, procuror în cadrul DIICOT – BT Sibiu, pentru săvârşirea abaterii disciplinare prevăzute de art. 99 lit. a) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare”, este decizia de miercuri a procurorilor din CSM.
Potrivit IJ, acţiunea disciplinară a fost exercitată pentru manifestări care aduc atingere onoarei profesionale şi prestigiului Justiţiei, săvârşite în exercitarea sau în afara exercitării atribuţiilor de serviciu, şi nerespectarea deciziilor Curţii Constituţionale, abateri disciplinare prevăzute de articolul 99 literele a) şi ş) din Legea 303/2004.
„În motivarea acţiunii s-a reţinut că procurorul-şef al DNA a încălcat dispoziţiile explicite ale deciziei Curţii Constituţionale nr. 611 din 3 noiembrie 2017 prin refuzul de a se prezenta în faţa Parlamentului României – Comisia specială de anchetă a Senatului şi Camerei Deputaţilor pentru verificarea aspectelor ce ţin de organizarea alegerilor din anul 2009 şi de rezultatul scrutinului prezidenţial şi de a furniza informaţiile solicitate sau de a pune la dispoziţie celelalte documente sau mijloace de probă deţinute, utile activităţii comisiei”, arăta la acea dată IJ.
De asemenea, IJ preciza că, prin poziţia publică a Laurei Kovesi manifestată ulterior deciziei Curţii Constituţionale, au fost afectate onoarea profesională şi prestigiul funcţiei de magistrat cu consecinţa încălcării dispoziţiilor articolelor 4 alin. (1) şi 90 din Legea nr. 303/2004, art. 104 din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, precum şi ale articolelor 7, 17, 18 şi 20 din Codul deontologic al judecătorilor şi procurorilor.
Anul trecut, în luna septembrie, Dragnea şi Tăriceanu au sesizat CCR, după ce Codruța Kovesi a refuzat să vină în fața comisiei parlamentare de anchetă. Președinții celor două Camere au cerut, atunci, judecătorilor constituționali să constate un posibil conflict juridic de natură constituțională între Parlament și Ministerul Public.
Vă reamintim că, în data de 9 iulie, președintele Klaus Iohannis a semnat revocarea Laurei Codruța Kovesi din funcția de procuror-șef al DNA. Acum, patru candidați se bat pe acest post rămas liber, iar joi, 26 iulie – aceștia vor susține interviurile cu ministrul Justiției, Tudorel Toader.
Până la desemnarea unui nou șef în fruntea DNA, Anca Jurma a preluat mandatul de procuror-șef interimar.