Eliminarea dosarelor de trafic de pe portalul instanţelor restricţionează accesul societăţii la informaţii de interes public.
Invocându-se protejarea identităţii victimelor, au devenit de acum secrete toate datele din dosar: numele inculpaţilor, termenele proceselor, dar şi condamnările, în cazurile deja finalizate.
Unii traficanţi au fost achitaţi pentru că judecata lor a durat ani de zile, iar faptele s-au prescris, între timp. După ce dosarele au dispărut de pe portalul instanţelor, nici presa, nici opinia publică o să mai ştie cine sunt cei acuzaţi de trafic de persoane, cât se lungesc procesele şi nici ce pedepse se dau în final.
În răspunsul trimis vineri ziarului Libertatea, după apariția articolului, CSM susţine că singurele hotărâri emise de Consiliu au vizat anonimizarea numelor victimelor în datele ce apar pe portalul instanţelor, şi nu eliminarea totală a dosarelor.
CSM spune că a trimis repetat sesizări Ministerul Justiţiei, „în vederea modificării aplicaţiei Ecris (n.r. de pe care sunt preluate datele pe portalul instanţelor), astfel încât în cauzele în care trebuie asigurată confidenţialitatea datelor de identitate ale victimelor anumitor tipuri de infracţiuni (infracţiunile de trafic de persoane, trafic de minori, pornografie infantilă, precum şi alte infracţiuni referitoare la libertatea sexuală), numele acestora să nu fie transpuse pe portalul instanţelor de judecată, chiar dacă acele câmpuri din aplicaţie referitoare la aceste date sunt completate”.
Prima solicitare trimisă Ministerului Justiţiei a fost acum aproape şase ani, la 5 februarie 2015. Cum nu s-a întâmplat nimic, CSM a revenit cu solicitarea la 13 iunie 2016.
Dar decizia de secretizarea a mersului dosarelor, spune CSM, aparține ministerului condus de Cătălin Predoiu.
Portalul instanţelor a fost elaborat şi este implementat de Ministerul Justiţiei, instituţie care are şi calitatea de administrator al acestui sistem informatic.
Răspunsul CSM pentru Libertatea:
CSM spune că a emis hotărâri prin care a fost restricţionat accesul presei doar la documentele existente fizic în dosarele de trafic.
Astfel, conform Ghidului de bune practici privind relaţia sistemului judiciar cu mass-media, adoptat de CSM în septembrie anul trecut, „nu pot fi eliberate reprezentanţilor mass media copii ale actelor şi soluţiilor din dosarele având ca obiect, printre altele, traficul de minori, dacă prin acestea sunt afectate moralitatea, ordinea publică ori securitatea naţională, interesele minorilor ori protecţia vieţii private a părţilor în proces sau a altor persoane.”
Interdicţia este valabilă şi în timpul procesului, dar şi după ce în dosar se pronunţă o soluţie.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro