CSM va decide practic cine va conduce Direcția Națională Anticorupție (DNA), Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT), Parchetul General și Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ).
Modificările propuse de CSM la statul magistratului vin în urma intenției ministrului Justiției, Tudorel Toader, de a modifica legea care reglementează drepturile și obligațiile procurorilor și judecătorilor. Astfel, Consiliul a transmis o serie de propuneri Ministerului Justiţiei, între acestea se află și procedura prin care este numit șeful DNA. Reamintim că Laura Codruța Kovesi a fost reconfirmată în funcție în 2016, iar actualul mandat îi expiră în 2019.
Atunci, dacă propunerile CSM vor fi adoptate prin lege, succesorul lui Kovesi va fi numit la propunerea Consiliului, va primi un aviz al ministrului Justiţiei. În final, președintele României va semna decretul de punere în funcție, însă nu va putea refuza numirea. În acest moment, ministrul Justiției face propunerea pentru șefia CSM, însă președintele poate refuza orice nume avansat de la guvern. CSM are doar un rol decorativ, avizând consulativ propunerea care a trecut de girul Cotroceniului. Aceeași procedură ar urma să fie pusă în aplicare și la numirea șefilor DIICOT, Parchetului General și Înalte Curți.
Inițiativă asemănătoare și în Senat
Comisia juridică a Senatului a amânat, ieri, cu o săptămână, dezbaterea iniţiativei depusă de Călin Popescu Tăriceanu, prin care preşedintele României şi ministrul Justiţiei sunt excluşi din procedura de numire a şefilor DNA, DIICOT şi a procurorului general. Motivul a fost acela că Ministerul Justiţiei nu a trimis încă la Parlament pachetul de modificări ale legilor Justiţiei.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro