2 comentarii„Eu nu vreau război. Nu-mi trebuie NATO, nu-mi trebuie bază militară, nu-mi trebuie nimic. Îmi trebuie să am un popor sănătos și nu-l mai am din cauza faptului că nu investesc jos, jos, la răsaduri. Acolo nu investesc”, a afirmat Ion Țiriac, invitat recent la emisiunea lui Ovidiu Ioanițoaia, ”Prietenii lui Ovidiu”.
CTP a răspuns ironic luni, 30 septembrie, că Țiriac are dreptate, pentru că rușii „când te trimit în lagăr sau te împușcă în ceafă, medicii Kremlinului recomandă să ai o bună stare de sănătate”.
„Așa că, într-adevăr, ce nevoie avem de NATO și baze militare în România? Să tăiem bugetul Apărării și să investim în sport, cum îndeamnă dl Titi Țiriac. Se știe că rușii nu te atacă cu tancuri și rachete, eventual nucleare, ei te întreabă dacă vrei război sau nu, și, în caz că nu vrei, ei organizează o competiție polisportivă și cine câștigă, ăla e”, a adăugat gazetarul.
Apoi a susținut că Țiriac a fost racolat de Securitatea comunistă când avea 24 de ani și, pentru că „nu s-a dovedit eficient” în rapoartele semnate, se gândește că miliardarul „o fi fost mai performant în a turna Securitatea la KGB”.
„Securitatea l-a recrutat pe Ion Țiriac sub numele de cod Titi Ionescu în 1963 ca să „încadreze informativ sportivi și delegați străini suspecți care vin în România”. Nu s-a dovedit eficient în această activitate, potrivit constatării Organelor. Acum însă, mă bate gândul că Titi o fi fost mai performant în a turna Securitatea la KGB…”, a mai scris CTP pe Facebook despre Țiriac, deși omul de afaceri nu s-a referit la el.
GSP a scris acum 14 ani că fostul tenisman a semnat un angajament de colaborator în 1963 și a dat două note informative, apoi a fost abandonat de fosta Securitate comunistă pentru „rea voinţă”. Verdictul CNSAS în cazul lui Ion Țiriac a fost: „Nu a făcut poliţie politică”. În 2007, Ţiriac a mers la sediul CNSAS, unde şi-a studiat dosarele, și a spus că nu a colaborat cu fosta Securitate.
KGB-ul a fost serviciul de securitate și informații al Uniunii Sovietice, între 1954 și 1991, responsabil de spionaj extern, contraspionaj, securitate internă și alte activități legate de apărarea regimului sovietic. După destrămarea URSS, KGB-ul a fost redenumit, iar în prezent varianta modernă a serviciilor secrete din Rusia este FSB-ul.