Comentează- Borsec are peste 41 la sută din populația de aproximativ 2.600 de locuitori vaccinată.
- Orașul din Harghita urmează modelul insulelor grecești, care, potrivit BBC, plănuiesc să devină zone libere de COVID tocmai pentru a crește numărul turiștilor.
- Ca o poveste trasă la indigo după cea a Băilor Herculane, și Borsec a trecut printr-un declin total după Revoluție, când multe dintre clădirile istorice au intrat în proprietatea unor privați care nu le-au întreținut. La fel s-a întâmplat și cu baza de tratament, din care a mai rămas acum doar fundația.
- În 2001, Borsec și-a pierdut statutul de stațiune balneoclimaterică și pe cel de stațiune de interes național. Pe ultimul l-a redobândit în 2017, după ce a reușit să crească, prin investiții turistice, numărul locurilor de cazare. Pe primul speră să-l obțină după deschiderea noului centru balnear, finalizat în proporție de 95 la sută.
În Borsec, vaccinarea a început în martie, cu cozi lungi la dispensarul care se află încă în renovare. Câte 100 de persoane au fost vaccinate zilnic în primele câteva săptămâni. Localnici și turiști veniți din toate colțurile țării, care s-au programat special într-o excursie de un weekend la stațiunea cu izvoare de apă minerală.
„Eu nu i-am convins pe oameni să se vaccineze”, spune Gabriela Nistor, medic de familie. Are cabinetul în clădirea dispensarului din oraș, la etaj, deasupra singurului centru de vaccinare din Borsec.
„Intenția mea nu a fost să-i conving, ci să-i informez cât de important este. Ei s-au decis singuri”, mărturisește medicul. „Dar avem o populație deschisă. Am putut comunica. Am putut transmite mesaje, iar mesajele au ajuns unde trebuia”, explică aceasta secretul prin care Borsec a ajuns la aproape jumătate din populație vaccinată. Nu suficient, mai spune Nistor, dar foarte bine pentru început.
Caietul cu programări
Este cald joi după-amiază, 3 iunie, în Borsec, iar liniștea de pe străzi este perturbată de râsetele copiilor care ies de la școală și de zgomotul utilajelor cu care se lucrează în curtea dispensarului.
În centrul de vaccinare, personalul medical își face de lucru, în lipsa pacienților.
Din aprilie, numărul de persoane vaccinate zilnic a tot scăzut, la fel cum s-a întâmplat, de altfel, în tot restul țării. Acum se menține la 50-60 de persoane imunizate pe zi. Uneori, asistentele îi sună pe oamenii care se programează pe platformă pentru a le spune că pot veni să se vaccineze mai devreme de ora stabilită, astfel că fluxul mai mare are loc în prima parte a zilei.
Într-un raft, pe holul de așteptare, sunt teancuri de formulare de triaj, iar pe masă este un caiet mic cu nume, semnături și date.
După o pană de curent de jumătate de zi și după o după-amiază fără internet, medicii și-au luat măsuri de precauție: cei care vin să se programeze la centru își trec întâi numele și contactul pe hârtie, abia apoi sunt introduși în platforma online.
Iar în fiecare dimineață, medicul de serviciu printează fișele cu cei programați în ziua respectivă.
„E mai bine așa, e mai sigur și îi sunăm să le reamintim că au programare pentru că mulți nu știu să citească SMS-urile”, spune Gabriela Nistor.
Om cu om
Aflat la jumătate de oră de Toplița și la două ore de Miercurea Ciuc, în nordul județului Harghita, Borsec numără aproximativ 2.600 de locuitori, majoritatea de etnie maghiară. Cunoscut pentru izvoarele de apă minerală și pentru fabrica de îmbuteliere cu o vechime de două secole, Borsec este împărțit în două: o parte este orașul, cu case cu acoperișuri colorate și curți mici și blocuri de patru etaje; cealaltă este, practic, stațiunea, cu Poiana Zânelor și pârtia de bob de vară. La mijloc sunt primăria și centrul de vaccinare.
Borsec este genul de oraș în care toată lumea cunoaște pe toată lumea. „La noi, a vorbit om cu om, așa am transmis informațiile despre vaccinare”, confirmă viceprimarul Albui István. Și pe Facebook, și în ziarul local, precizează el.
Meritul de a fi ajuns la vaccinare de 40 și ceva la sută este al oamenilor din localitate, care au conștientizat și și-au dat seama de importanța vaccinării, de importanța de a contribui la eradicarea acestei epidemii.
Albui István, viceprimarul orașului Borsec:
În Borsec, viața merge pe două paliere care se întrepătrund inevitabil: primul este fabrica de îmbuteliere a apei minerale, care aduce pe rafturile magazinelor din toată țara bine-cunoscuta apă Borsec. Al doilea este turismul.
Modelul Greciei
„Oamenii care lucrează în aceste două sectoare, în fabrică și în turism, și-au dat seama că e nevoie să fie toată lumea sănătoasă, că e nevoie să facă vaccinul, pentru că altfel nu se poate”, punctează el.
Orașul din Harghita urmează, fără să-și dea seama, modelul insulelor grecești, care plănuiesc să devină zone libere de COVID tocmai pentru a crește numărul turiștilor.
Planul ambițios al Greciei „Operation Blue Freedom” presupune vaccinarea tuturor rezidenților de peste 18 ani de pe 19 insule, inclusiv Santorini și Corfu, cu populații de 16.000 și, respectiv, peste 100.000 de locuitori, până la sfârșitul acestei luni. Sunt zone care se bazează pe profitul din turism, astfel că localnicii au îmbrățișat planul de redeschidere a Greciei, în condițiile în care anul trecut, insulele au avut doar un sfert dintre turiștii pe care îi are în mod normal vara. Până în 5 iunie, Grecia a reușit să vaccineze cu ambele doze în jur de 22 la sută din populație.
Nu există termen de comparație între stațiunea Borsec și insulele grecești altul decât modelul urmat pentru a reporni turismul. Autoritățile locale speră doar să ajungă acolo.
Chiar și așa, e mult de muncă pentru Borsec, în condițiile în care orașul-stațiune încă se străduiește să recapete ce a pierdut în ultimii 30 de ani.
Declinul stațiunii Borsec
Faima Borsecului este legată de izvoarele de apă minerală, care datează încă de pe vremea romanilor, iar în secolul al XVIII-lea stațiunea era deja bine-cunoscută în rândul elitelor europene pentru proprietățile terapeutice ale apei. Fabrica de îmbuteliere a apei a apărut ceva mai târziu, pe la începutul secolului al XIX-lea, după ce un cetățean vienez, care a susținut că a fost vindecat de apa Borsecului, s-a gândit să o comercializeze. În timp, fabrica și-a schimbat de mai multe ori proprietarul și numele, a ajuns apoi la stat, odată cu naționalizarea, pentru ca din 1998 să ajungă în proprietatea holdingului Romaqua.
Apa Borsec a fost numită „Regina apelor minerale” și este acum un brand românesc lider pe piață.
Orașul a primit statutul de stațiune balneoclimaterică de interes național în 1953 și era vizitată, pe vremuri, de sute de mii de turiști din toată Europa, atrași de proprietățile apelor minerale și de baza de tratament.
Apoi s-a degradat, încetul cu încetul, la fel cum s-a întâmplat și cu Băile Herculane, o altă stațiune balneară care și-a pierdut strălucirea după privatizare.
Vilele elegante, construite în perioada Imperiului Austro-Ungar, au trecut în proprietatea unor oameni de afaceri care nu au mai investit în ele, iar orașul a ajuns de la 6.000 de locuri de cazare la doar 84 în anul 2008, spunea primarul Mik József acum doi ani.
Baza de tratament s-a închis la începutul anilor 2000 și a fost demolată de proprietar, iar dovadă că a existat mai stă acum doar fundația, înconjurată de buruieni.
Pentru Borsec, asta a fost lovitura decisivă. Și-a pierdut statutul de stațiune balneoclimaterică, dar și pe cel de stațiune turistică de interes național.
În ultimii ani, după multe investiții și după construirea pârtiei de schi, au început să apară noi vile și pensiuni.
Numărul locurilor de cazare se ridică acum la aproximativ 800, iar numărul turiștilor a început și el să crească la câteva sute pe weekend, spun autoritățile locale, astfel că în 2017, a redevenit locație turistică de interes național.
Cum a stat blocat patru ani un proiect de peste 13 milioane de lei
Pentru a reînvia turismul, Primăria Borsec se bazează pe noul centru balnear care se ridică în mijlocul stațiunii, un complex elegant, construit din lemn și piatră, cu o cupolă uriașă sub care se află o piscină în trepte, înconjurată de piscine mai mici sub arcade din pietre.
Început în 2011, sub mandatul de ministru al turismului și dezvoltării regionale al Elenei Udrea, proiectul a rămas fără finanțare după doar un an și jumătate. Ministerul alocase pentru el 13,5 milioane de lei, investiție susținută și de bani de la bugetul local. În 2016, autoritățile locale au căutat altă sursă de venit și s-au împrumutat de 13 milioane de lei de la bancă.
Acum, proiectul este finalizat în proporție de 95 la sută. Mai are nevoie doar de câteva finisaje și de instalarea mobilierului. Cu o capacitate de 1.000 de persoane pe zi, centrul balnear va avea o bază de tratament și un centru wellness: împachetări cu nămol, masaj, terapie cu apă minerală, piscine și saune.
Autoritățile estimează că proiectul va fi deschis până la sfârșitul anului și va atrage anual peste 250.000 de turiști.
Cu vaccinarea completă a localnicilor și noul centru balnear, Borsec vrea să redevină stațiunea de altădată.
„Cu siguranță, numărul turiștilor va crește după deschiderea noului centru, va fi noua atracție, alături de pista de bob de vară, care are mare succes, și Poiana Zânelor, Grota Urșilor și pârtia de schi”, explică viceprimarul.
Avem o treime din rezerva europeană de ape minerale
România deține aproximativ 30 la sută din rezerva europeană de ape minerale naturale de consum alimentar și balneoterapeutic, fiind cea mai bogată țară din Europa din acest punct de vedere, însă numai 10 la sută dintre izvoare sunt exploatate, potrivit Societății Naționale a Apelor Minerale.
În România sunt peste 2.000 de izvoare cu apă minerală, 15 dintre ele în Borsec. Dintre cele din Borsec, apa de la două izvoare este folosită pentru îmbuteliere.
Conform unui raport din 2016 al Consiliului Concurenței, județul Harghita, prin Borsec, se află pe primul loc la îmbutelierea apei minerale naturale, urmat la mare distanță de Suceava. România este la jumătatea topului țărilor europene la consumul de apă minerală naturală, cu 60 de litri/locuitor/an.