Cu cât a crescut averea românilor în ultimii 30 de ani? Doar 60.000 dețin peste 1 milion de lei în bănci

Studiul este numit „Avuția națională a României” și a analizat averea românilor, indicator care nu a mai fost publicat de autorități din 1990 încoace.

• Activele nefinanciare reprezintă bunuri precum casa, terenuri, mașini, bijuterii, artă sau bunuri de folosință îndelungată, precum televizorul.
• Activele financiare reprezintă banii cash, depozitele la bănci, acțiunile deținute la firme, creanțele de încasat. Totalul acestora se diminuează că datoriile.

Polarizarea averilor

Conform studiului, publicat recent la Editura Publica, activele financiare ale populației au crescut de 8 ori din acel an, respectiv cu 112 miliarde de euro.

Acestea sunt însă distribuite foarte polarizat: 0,4% dintre cei carea aveau depozite bancare (59.500 de persoane) cumulau la finalul trimestrului al treilea din 2022 o pondere de 26% din totalul depozitelor din bănci (64,6 miliarde de lei). În medie, aceștia aveau 1,08 milioane de lei, echivalentul al 220.000 de euro.

De partea cealaltă, restul de 99,6% din deponenți, adică 14,1 milioane de persoane, posedă 74% din depozite. Suma medie economisită de acestea este de 11.000 de lei, echivalentul a 2.200 de euro.

Banii și evaziunea

Conform datelor, numerarul deținut de populație a crescut de 12,4 ori, de la 0,9 miliarde de euro la 11,2 miliarde de euro, mai rapid decât economisirea în bănci, care a crescut de 9,1 ori, de la 6 miliarde la 55 de miliarde de euro.

Recomandări

Fiica lui Adrian Kreiner cere ucigașilor tatălui său daune de 3 milioane de euro. Suspecții, la proces: „Nu recunosc omorul”

Potrivit sursei, cauza măriri semnificative a folosirii numerarului este tendința unui număr tot mai mare de cetățeni de a desfășura operațiuni economice necontabilizate și imposibilitatea de a constitui apoi depozite cu sumele.

La coada Europei

Conform studiului, avuția națională pe locuitor a crescut în perioada 2003-2019 de 2,9 ori, până la 32.700 de euro. Spre comparație, media Uniunii Europene este de 102.000 de euro, de peste 3 ori mai mult.

În spatele României se află doar Bulgaria – cu 28.300 de euro pe locuitor și Grecia, cu 21.200 de euro.

Cele mai mari niveluri se înregistrează în Luxemburg- 286.000 euro, Danemarca- 212.000 euro, Austria – 187.000 euro, Olanda – 176.000 euro și Germania – 163.000 euro.

Intermedierea financiară, adică gradul de bancarizare, este de doar 27% din PIB, cea mai mică din Uniunea Europeană.

Soluții

În opinia autorilor, există o serie de soluții:

• Conceperea de politici economice, sectoriale, demografice și de îmbunătățire a educației cu impact favorabil asupra componentelor avuției naționale
• Includerea terenurilor și a clădirilor în cadrul avuției naționale, după finalizarea cadastrului
• Digitalizarea instituțiilor publice
• Legiferarea și aplicarea impozitului progresiv pe veniturile și averile globale ale cetățenilor
• Întărirea disciplineri de plăți în economie și diminuarea evaziunii fiscale.

Recomandări

Procesul foștilor clerici Cornel Onilă și Sebastian Jitaru a ajuns la Înalta Curte. Detalii din dosarul agresiunilor sexuale împotriva elevilor de la seminar

PSD și impozitul progresiv

România a avut impozit progresiv pe venituri până în anul 2005, când celor cu venituri mai mari li se aplicau cote mai mari de impozit.

Din 2017, PSD a propus în mai multe rânduri revenirea la impozitul progresiv, ultima oară în acest an.

USR susține la rândul său inițiativa zero taxe pe salariul minim.

În schimb, PNL și UDMR susțin cota unică de impozitare.

Premierul Nicolae Ciucă a spus recent că impozitarea progresivă nu poate fi aplicată până nu se face digitalizarea Ministerului Finanțelor.

Ce este cota unică

Cota unică reprezintă un sistem de impozitare în care impozitul pe venituri, cel pe dividende și cel pe profiturile companiilor să fie același.

În acest moment, acest lucru nu se mai întâmplă: impozitul pe profit este de 16%, cel pe venituri este de 10%, iar cel pe dividende este de 8%.

În general, este considerată cotă unică dacă impozitul pe salarii/venituri este la același nivel.

Însă nici acesta nu este similar, existând scutiri de impozit pentru IT-iști, cercetătători, constructori și angajații din industria alimentară. România s-a angajat să elimine aceste scutiri prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Fondul Monetar Internațional (FMI) recomandă introducerea impozitului progresiv în România.

Urmărește-ne pe Google News