2 comentariiCreșterea pensiilor a devenit un nou motiv de dispută în coaliția de guvernare PNL-PSD-UDMR, după ce liderii acesteia au avansat procente diferite de majorare a pensiilor, de la 5% și până la 25%.
Sarabanda declarațiilor
- Marius Budăi, ministrul muncii, a afirmat că dacă ne raportăm la inflația din 2021, atunci procentul de creștere ar trebui să fie de 5,1-5,2%;
- Tot Budăi a precizat că doar o majorare cu 10% a pensiilor ar fi „sustenabilă”, potrivit Digi24. Impactul bugetar ar fi de 11 miliarde de lei în acest caz, conform oficialului;
- În data de 13 octombrie, premierul Nicolae Ciucă afirma că majorarea nu ar trebui să fie mai mare de 11%, deoarece orice procent în plus afectează deficitul de la fondul de pensii;
- Președintele Klaus Iohannis a declarat, la rândul său, recent că majorarea ar trebui să fie de 15%, deoarece inflația este de 15%, iar pensionarii nu trebuie să plătească prețul crizelor. Mesajul a fost ulterior preluat de Nicolae Ciucă, premierul cerând, la rândul său, același procent;
- Europarlamentarul Rareș Bogdan, care este și vicepreședinte PNL, a cerut o majorare de 16%, în vreme ce fostul premier Florin Cîțu a spus că ar trebui să existe o creștere de 25% în 2023.
- Adrian Câciu – ministrul finanțelor, a avertizat, în schimb, că anul viitor va trebui inclusă în buget și creșterea cheltuielilor de Apărare la 2,5% din Produsul Intern Brut (PIB), conform Antena3.ro.
Ce prevede legea
Legea prevede o indexare anuală cu 100% din rata inflației pe anul precedent, la care se adaugă 50% din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut, realizat tot pe anul precedent.
Potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS), în 2021 rata inflației a fost de 5,1%. În acest an inflația este de 15,9%, trei ori mai mare față de septembrie 2021.
Europarlamentarul Rareș Bogdan spune că, din moment ce majorarea este de anul viitor, ar trebui luată în considerare inflația de pe acest an.
Pe de altă parte, o cifră oficială a inflației pe acest an nu va fi publicată de INS până la începutul anului viitor. Ultimul comunicat urmează să fie publicat în 13 decembrie și va conține rata inflației pe luna noiembrie, conform calendarului INS.
Majorare de 20%
Consultantul financiar Emilian Duca spune însă că mai este o problemă de fond: Guvernul trebuie să țină seama de faptul că legea pensiilor a prevăzut anterior o creștere cu 40% a punctului de pensie, care nu s-a făcut decât parțial, cu 14% în septembrie 2020.
„În primul rând, ar trebui să respecte legea, adică să indexeze pensiile cu rata inflației din anul anterior. A doua problemă este faptul că legea pensiilor prevedea o majorare cu 40%. Sunt două lucruri de care trebuie ca Guvernul să țină cont: este obligatorie și se face în funcție de resurse”, spune Duca.
Acesta spune că ar fi de acord cu o majorare care să cuprindă inflația de anul trecut și inflația de anul acesta. Adică 20%.
E stupefiant că la pensii nu se găsesc bani, dar la pensii speciale au.
Emilian Duca, consultant fiscal:
Și Adrian Negrescu, analist Frames, agenție de consultanță economică, e de părere că este necesară o creștere de 20% a pensiilor.
„O creștere reală a pensiilor, care să scoată pensionarii din zona de sărăcie, ar trebui să fie de cel puțin 20%, adică să acopere inflația de 16% plus ceva suplimentar. Avem 1,8 milioane de pensionari cu pensie de până în 1.500 de lei. Este cel mai greu pentru ei, pentru că nu pot să-și ia alt loc de muncă. Ei depind de politicieni”, susține acesta.
Potrivit Ministerului Muncii, pensia medie din România era de 1.777 de lei în luna octombrie.
Negrescu spune că inflația percepută de pensionari este de circa 35%, deoarece aceștia dau bani îndeosebi pe alimente, medicamente și utilități, iar tocmai acestea s-au scumpit cel mai mult.
Chiar și cu preț plafonat, acestea (utilitățile – n.r.) tot s-au dublat față de prețurile anterioare!
Adrian Negrescu, analist:
De unde se pot lua banii pentru măriri în România
Experții avertizează însă cu privire la sursa unor astfel de majorări. „În momentul de față, deficitul la fondul de pensii este de 13 miliarde de lei, bani care se transferă anual de la bugetul de stat. Deci va trebui să împrumutăm pentru a acoperi. Acum o creștere de 10% înseamnă un impact suplimentar de circa 11 miliarde de lei”, afirmă Negrescu.
Astfel, o majorare de 20% ar însemna 22 de miliarde de lei, la care se adaugă transferurile de 13 miliarde care se fac deja.
„Spațiu fiscal nu există decât dacă Guvernul taie din altă parte. Dacă taie de la investiții, intrăm în criză imediat. Orice majorare se poate face doar din creșteri de taxe ori din împrumuturi”, spune și consultantul fiscal Emilian Duca.
Reforma pensiilor speciale, obligație de la UE
Strâns legată de majorarea pensiilor este și reforma pensiilor speciale. Aceasta este o condiție impusă în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Ministrul muncii Marius Budăi a declarat în urmă cu câteva zile că un studiu al Băncii Mondiale recomandă ca acestea să fie bazate pe contributivitate, să aibă stagiu minim realizat și să nu fie nicio pensie mai mare decât salariul.
În acest moment, statul plătește anual circa 10 miliarde de lei pentru pensiile speciale plătite unui număr de 200.000 de persoane.
Primesc pensii speciale militarii, polițiștii, jandarmii, magistrații, parlamentarii, diplomații, aviatorii și angajații Curții de Conturi. De asemenea, există o lege prin care vor primi pensii speciale și aleșii locali: primari, viceprimari, președinți de consilii județene și vicepreședinți de consilii județene.
Cele mai mari pensii speciale le primesc magistrații, cu o medie de peste 21.000 de lei, potrivit datelor Casei Naționale de Pensii Publice.
Partea română a argumentat că pensiile militare sunt pensii de serviciu, însă Comisia Europeană a cerut ca inclusiv acestea să fie trecute în noua lege privind pensiile speciale. „Acesta este cel mai important jalon din PNRR. Dacă nu rezolvă treaba asta, nu vor mai primi bani prin PNRR”, spune Emilian Duca.
Acesta spune că dacă Guvernul va reuși să facă reforma pensiilor speciale, atunci va elibera fonduri pentru o creștere mai mare a pensiilor obișnuite.
Cine va plăti pensiile viitoare, o temă pentru guvernanți
Pentru analistul economic Adrian Negrescu, problema este însă mai complicată. Acesta consideră că statul trebuie să crească numărul locurilor de muncă din economie pentru a putea plăti în viitor pensiile.
„Nu am luat măsuri pentru a crește numărul de locuri de muncă și dacă nu vom face acest lucru în următorii ani deficitul la pensii va fi dublu, dacă nu triplu. Să nu uităm că în câțiva ani vor ieși la pensie 1,8 milioane de români, decrețeii. Dacă nu vom face măcar un milion de noi locuri de muncă nu știu cum vom mai plăti pensiile în viitor”, punctează acesta.