Culisele achitării fostului judecător CCR Toni Greblă: procurorii DNA au interpretat greșit probele, iar judecătorii ICCJ au dat crezare martorilor

Judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție au motivat decizia prin care au stabilit achitarea fostului judecător constituțional Toni Greblă și pe toți cei judecați alături de el, în dosarul în care sunt acuzați de fapte de corupție în legătură cu deținerea unei ferme de struți, de vânzarea unor animale sau cu exportul unor produse în Federația Rusă via Turcia.

Hotărârea nu este definitivă, după motivare dosarul urmând să ajungă la Completul de cinci judecători al ICCJ, care va stabili dacă Toni Greblă rămâne cu decizia de achitare sau aceasta se schimbă.

S-au luat de caprele altcuiva

Una dintre acuzațiile procurorilor DNA a fost aceea că Toni Greblă ar fi încercat să vândă mai multe capre unei persoane, motiv pentru care a fost acuzat de efectuarea de activităţi comerciale ca acte de comerţ incompatibile cu funcția de judecător CCR.

Despre această acuzație, judecătorii notează în motivare: „În legătură cu pretinsa negociere realizată de inculpatul Greblă Toni în încheierea contractului de exploatare a animalelor, dintre Grecu Gheorghe şi SC Gardena River privind darea în exploatare a unui număr de 100 capre de rasă, pe o perioadă de 5 ani, Înalta Curte constată că probele administrate nu fac dovada că activităţile pretins a fi desfășurate de inculpat se circumscriu sferei operaţiunilor economice ca acte de comerţ”.

Recomandări

Cernobîlul de la Valea Călugărească, Prahova. Autoritățile și-au dat acordul pentru un mare depozit de gunoi lângă munții de deșeuri industriale. „Roșia Montană se mută la noi!”

Judecătorii au luat în considerare declarația unuia dintre inculpații din dosar, Gheorghe Grecu, care a susținut că animalele au fost cumpărate personal, declarație ce a fost întărită de medicii veterinari care s-au ocupat de formalitățile cu animalele.

„În legătură cu acest aspect, inculpatul Grecu Gheorghe a precizat că a achiziţionat aceste capre în cursul anului 2011, când a cumpărat un număr de 60 de capre de diferite rase (rasa zanen, alpină franceză mursiana granadină) din județul Alba, aspect confirmat atât de martorii Ţigărean Gheorghe și Cerdac Bogdan Petru Claudiu, medici veterinari care au realizat înscrierea exemplarelor în evidenţele direcției sanitare, a aplicat marcajele necesare exemplarelor adulte și au întocmit formularul de mişcare dintr-o exploataţie în alta „F2” cât şi înscrisurile aflate la dosar, formularele „F2”, evidenţele animalelor înregistrate de proprietari la Direcţia Sanitar-Veterinară din comună”, se arată în motivare.

Judecătorii arată că nici măcar probele fizice, cele mai credibile dintre probe, nu dovedesc implicarea fostului judecător al Curții Constituționale în tranzacții clandestine cu capre sau cu alte animale.

„Nici convorbirile telefonice şi în mediul ambiental relevate de procuror nu susţin acuzaţiile aduse inculpaţilor Greblă Toni şi Grecu Gheorghe. Acestea fac dovada că între Greblă Toni şi martorii din cauză au fost purtate discuţii privind depunerea unor acte la Registrul Comerţului, comunicarea numărului de telefon a inculpatului Grecu Gheorghe şi privind proprietarul struţilor (cu referire la Prundianu Mihai), însă nu conturează alte circumstanţe faptice în susţinerea acuzaţiei decât cele la care martorii au făcut referire şi le-au explicitat în conţinutul declaraţiilor”, arată judecătorii ICCJ.

Recomandări

De ce vrea Maricel Păcuraru să-și anuleze condamnarea din 2014. Argumentul avocaților: „Infracțiunea de spălare a banilor nu mai este infracțiune”

Potrivit magistraților instanței supreme, niciuna dintre probele administrate nu face dovada implicării lui Greblă Toni în negocierea şi încheierea contractului privind exploataţia animalelor dintre societate Gardena River, reprezentată de Mădălina Irina Berbecel şi Gheorghe Grecu. În aceste condiții, ”nu poate fi susţinută acuzaţia privind exercitarea de activităţi comerciale ca acte de comerţ de către Greblă Toni şi nici a realizării actelor de complicitate de către Grecu Gheorghe în sensul ajutorului dat inculpatului Greblă Toni de a disimula dreptul de proprietate asupra acestor bunuri”.

Judecătorii nu au găsit dovezi pentru a-l condamna pe Toni Greblă nici în cazul acuzației că ar fi încercat să îi vândă capre lui Dănuţ Frunză, prin intermediul lui Adrian Băluţescu, așa cum rezulta din denunţul făcut în 23 februarie 2015, de Adrian Onoriu Georgescu.

”Sub acest aspect, Înalta Curte constată că aspectele relevate de Georgescu Adrian Onoriu în conţinutul denunţului formulat la data de 23.02.2015 (…) cât şi în conţinutul declaraţiilor din cursul urmăririi penale şi al cercetări judecătoreşti (din 10 martie 2015 şi 2 februarie 2017) în legătură cu intenţia inculpatului Greblă Toni de a înstrăina capre şi solicitarea adresată martorului de a încheia un contract de vânzare-cumpărare în acest sens între Greblă Toni şi Frunză Dănuţ, prin intermediul lui Băluţescu Adrian, nu sunt susţinute de niciun mijloc de probă”, mai explică judecătorii în motivarea lor.

Recomandări

„Nu trebuia să te pui cu Putin”. Fragmente exclusive din cartea „Patriot. Memorii de Aleksei Navalnîi”, care va apărea în România pe 22 octombrie

Judecătorii nu au găsit probe că Toni Greblă a constituit un grup infracțional organizat

Judecătorii ICCJ demontează și ipoteza procurorilor DNA potrivit căreia Toni Greblă ar fi constituit un grup infracțional organizat, format din finul său și alte persoane, pentru exportul de produse agroalimentare din România către Federaţia Rusă, prin intermediul Turciei.

Magistrații notează că nu se susține ipoteza procurorilor, argumentând că situaţia juridico-economică dintre Uniunea Europeană şi Federaţia Rusă nu putea determina crearea unui mecanism de eludare a obligaţiilor fiscale faţă de statul român, întrucât embargoul pentru exportul de produse agroalimentare era impus de Rusia ţărilor din Uniunea Europeană”.

„Prin urmare, legislaţia naţională nu interzicea exportul unor asemenea produse către Rusia, aşadar, nu era necesară întocmirea unor documente nereale (transport sau comerciale) pentru activităţile de export din România către această ţară. În ceea ce priveşte sancţiunile internaţionale impuse Rusiei de către Uniunea Europeană, determinate de acţiunile Rusiei de destabilizare a situaţiei din Ucraina, se constată că acestea nu au vizat comerţul cu produse agroalimentare, ci produse şi tehnologii cu dublă utilizare, servicii pentru furnizarea, în mod direct sau indirect, necesare pentru exploatarea şi extracția petrolului marin de mare adâncime sau a petrolului din zona arctică sau proiectele legate de petrolul de şist în Rusia, explorarea forestieră şi servicii de finisare, furnizarea de ambarcaţiuni specializate etc”, explică judecătorii ICCJ.

Decizia de achitare a lui Greblă pentru fapta de constituire a unui grup infracțional organizat se bazează și pe faptul că „niciuna din probele administrate nu face dovada existenţei unui grup infracţional ce ar fi fost constituit în scopul pregătirii comiterii infracţiunii prevăzute de art. 273 din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal sau realizării exportului de produse agroalimentare din România către Federaţia Rusă prin intermediul Turciei”.

Mai mult, arată judecătorii în motivare, niciunul dintre martorii audiaţi în cauză nu confirmă susţinerile procurorilor DNA referitoare la motivul deplasării lui Ion Bîrcină în Turcia ori al intervenţiei lui Toni Greblă în realizarea unei comunicări între ”membrii grupului”.

”Dimpotrivă, depoziţiile martorilor confirmă apărările inculpaţilor Greblă Toni şi Bîrcină Ion referitoare la scopul vizitei lui Bîrcină Ion la târgul de franciză ce viza derularea unor activităţi comerciale, altele decât scopul grupului (exportul unor produse din România către Federaţia Rusă prin intermediul Turciei), respectiv importul de produse alimentare din Turcia şi comercializarea acestora în magazinele supermarket din România, iar intervenţia inculpatului Greblă Toni la martorul Săvoiu Bartolomeu Constantin a constat în solicitarea de a-l însoţi pe Bîrcină Ion în Turcia”, mai notează judecătorii.

Citește și: 

 Secretele cardurilor contactless. Câţi bani “fără contact” sunt rulaţi în România

Urmărește-ne pe Google News