10 comentariiÎn acest proces, în care verdictul a fost pronunțat pe 10 octombrie de Înalta Curte de Casație și Justiție, judecătorii i-au audiat pe mai mulți colaboratori ai lui Călin Popescu-Tăriceanu, printre cei chemați ca martori numărându-se nume cunoscute de pe scena politică, dar și persoane din culisele ei, mai exact, consilieri politici români sau străini care au contribuit la ascensiunea fostului prim-ministru.
Cuprins:
Chestorul Ardelean: „Mențin declarația”
Chestorul (r) Virgil Ardelean, fostul șef al serviciului secret al Ministerului de Interne, a fost audiat pe 18 ianuarie 2024 în dosarul în care fostul premier Călin Popescu-Tăriceanu este judecat la instanța supremă pentru luare de mită.
Audierea în calitate de martor a fostului șef al DGIPI a fost scurtă, acesta fiind chemat de judecători mai mult de complezență. Judecătorul n-a considerat că Virgil Ardelean ar ști mai multe decât a susținut în declarația dată la DNA, procurorul de ședință a fost mulțumit că fostul șef de serviciu secret își menține depoziția, iar avocații au jubilat discret.
Judecător: Ați mai fost audiat în cauză la DNA în 2019, mențineți declarația? Corespunde adevărului?
Virgil Ardelean: Mențin declarația.
Judecător: Vi s-au pus întrebări cu privire la modul în care i-ați cunoscut pe inculpați, n-o să mai reluăm. Dacă o cunoașteți pe Vasilica Voicu.
Virgil Ardelean: Habar n-am cine este.
Judecător: Ați participat la întâlnirile lui Călin Popescu-Tăriceanu cu Tal Silberstein sau Benny Steinmetz?
Virgil Ardelean: Nu, niciodată.
Judecător: Ați participat la întâlniri cu privire la prelungirea contractelor Microsoft?
Virgil Ardelean: Nu.
Procuror: Având în vedere că își menține declarația de la urmărirea penală, noi nu avem întrebări.
Judecător: Ați declarat la un moment dat că ați participat la o întâlnire la Ferma Băneasa.
Virgil Ardelean: A fost o întâlnire oficială, în prezența primului-ministru, la acea dată Călin Popescu- Tăriceanu. Această întâlnire nu avea legătură cu obiectul prezentei cauze.
După citirea declarației, Virgil Ardelean a precizat în fața instanței că atunci când a admis că a participat la o întâlnire la Ferma Băneasa s-a referit, de fapt, la o locație oficială din Băneasa, nu la imobilul care a făcut obiectul procesului penal în care au fost implicați milionarul Remus Truică, Paul al României și afaceriștii israelieni Benny Steinmetz și Tal Silberstein.
Oamenii lui Tăriceanu, în „silenzio stampa” la Înalta Curte
Pe data de 8 iunie 2023 au fost audiați la Înalta Curte și foștii politicieni Eugen Teodorovici, Bogdan Olteanu, Zoltan Somodi, precum și un consilier din echipa israeliană de sfătuitori ai lui Călin Popescu-Tăriceanu în campania electorală din 2008.
Eugen Teodorovici – fost ministru de finanțe în cabinetul Vioricăi Dăncilă – a fost întrebat ce își amintește de pe vremea când era secretar de stat în mandatul lui Varujan Vosganian.
Judecător: Ce ne puteți spune despre modalitatea de negociere a contractelor cu Fujitsu-Siemens?
Teodorovici: Mențin declarațiile anterioare.
Judecător: Ați participat la negocieri?
Teodorovici: Am fost secretar de stat în perioada 2007-2008 în Ministerul de Finanțe și am îndeplinit atribuțiile care mi-au fost date de domnul ministru Varujan Vosganian. Toate informațiile legate de încheierea contractului cu Microsoft le-am prezentat în fața procurorilor DNA.
Procuror: Nu își amintește sau nu ne poate spune despre activitatea comisiilor constituite pentru licențele Microsoft, despre negociere?
Teodorovici: Au fost consemnate cu acel prilej, nu îmi amintesc exact. Au fost consemnate în minutele ședințelor respective.
Bogdan Olteanu: „Sunt foarte puține lucruri cu care am avut tangență”
Bogdan Olteanu, fost președinte al Camerei Deputaților – eliberat în 2022 după mai puțin de jumătate din pedeapsa de 5 ani pe care a primit-o pentru milionul de euro primit de la Sorin Ovidiu Vîntu – a vorbit despre rolul lui în campania din 2008 și despre modalitatea în care PNL își plătea consultanții politici.
Judecător: Cu privire la activitatea de consultanță pentru campania din 2008 și în legătură cu inculpaţii Berteanu și Tăriceanu ce ne puteți spune?
Olteanu: Sunt foarte puține lucruri cu care am avut tangență. Au fost mulți consultanți electorali în 2008 la PNL. A fost un sistem electoral mai aparte, uninominal, se candida în sute de circumscripții. Fiecare candidat avea propriii lui consultanți.
Judecător: Cu privire la consultanța pentru Călin Popescu-Tăriceanu?
Olteanu: A fost echipa domnului Dan Andronic, au fost Cătălin Dumitru, Răzvan Săndulescu… Vorbesc de echipele naționale. Nu știu cine i-a dat consultanță, personal, domnului Tăriceanu. Pe domnul Berteanu îl cunosc de când era consilier prezidențial, în perioada 1996-2000, când eu eram puști. Știu că Dan Andronic a venit cu consultanți străini, dar știam că sunt parteneri în firma pe care o avea. Așa știam, era o informație.
Judecător: Cine a plătit pentru consultanță?
Olteanu: Cunosc că PNL avea un contract de consultanță cu firma domnului Andronic.
Procuror: Pentru fiecare candidat plătea partidul sau fiecare candidat plătea separat?
Olteanu: Nu știu să vă răspund, erau sute de candidați.
Procuror: Dar aveați o funcție de conducere!
Olteanu: Nu aveam o funcție de conducere în partid. Eram președintele Camerei Deputaților.
Rețeaua de consilieri israelieni ai lui Călin Popescu-Tăriceanu
Un personaj mai puțin cunoscut care a vorbit joi, 10 octombrie, în fața completului de judecători de la ÎCCJ este Marius Andrei Marcovici, unul dintre consultanții politici ai lui Călin Popescu- Tăriceanu la nivelul anului 2008.
Marius Andrei Marcovici a făcut parte din echipa de consultanți israelieni, alături de Tal Silberstein, fiind implicat alături de acesta din urmă și de Remus Truică în dosarul retrocedării Fermei Băneasa.
Reamintim că Remus Truică a fost condamnat la 7 ani de pușcărie, iar Tal Silberstein la 5 ani în lipsă, pentru „ingineriile” cu retrocedări către „prințul” Paul al României (3 ani și 4 luni).
Judecător: Despre consultanța dată lui Călin Popescu-Tăriceanu, despre Petru Berteanu, ce ne puteți spune? Ați spus în declarații că l-ați cunoscut pe Tal Silberstein…
Marcovici: Nu mai țin minte exact, mă ocupam de partea de teren. Era un volum mare de muncă și multe deplasări. Eu am fost încadrat în echipa lui Dorin Marian, că el se ocupa de deplasări. Pe Tal Silberstein îl cunoșteam de dinainte.
Judecător: Dacă ați prestat servicii de consultanță pentru Tal Silberstein.
Marcovici: Am lucrat și pentru ei, prin intermediul firmei Land Mark Corporation, dar apoi am trecut la Dorin Marian.
Judecător: Plata cine o făcea?
Marcovici: Tal Silberstein, printr-o firmă a cărui nume nu mi-l mai amintesc, actele au fost depuse la procuratură.
Procuror: Despre lichidarea firmei TRG Agent Asigurări?
Marcovici: Am lucrat strict pentru lichidarea societății.
Avocat: Dacă Shimon Shevez (n.r. – om de afaceri, fost director de cabinet al premierului Yitzhak Rabin) a participat la întâlnirile PNL cu consultanții politici.
Marcovici: Nu.
Rolul fostului ministru al Digitalizării în afacerea Microsoft
Ultimul audiat a fost ex-ministrul Digitalizării, Zoltan Somodi, care a vorbit despre modalitatea în care au fost inventariat necesarul de licențe Microsoft pentru calculatoarele tuturor instituțiilor din România.
Judecător: Ați fost membru în comisia MCTI (n.r. – Ministerul Cercetării și Tehnologiei Informației). Vă aduceți aminte ce s-a întâmplat?
Somodi: Pe de-o parte am discutat modul de inventariere al licențelor. Împreună cu colegii am inventariat licențele de la instituțiile centrale. Am participat și la negocieri cu Fujitsu-Siemens, în care am discutat modalitățile de plată și cum se va derula plata. Eu am experiență mai mult pe partea tehnică, fiind inginer de calculatoare.
Judecător: Cum ați inventariat?
Somodi: Țin minte că s-au realizat două inventarieri pentru doi ani. A fost important ca fiecare instituție să își facă propria inventariere. Asta însemna câte calculatoare, câte servere, ce tip de licențe… La nivelul ministerului am adunat matematic și am calculat totalurile.
Procuror: Care a fost poziția Ministerului de Finanțe cu privire la plata licențelor?
Somodi: În ședințele în care am participat eu nu a participat Ministerul de Finanțe. Întâlnirile s-au realizat la MCTI.
Procuror: Nu mă refer neapărat la întâlniri fizice, ci la corespondența cu ministerul.
Somodi: Nu cunosc corespondența cu Ministerul de Finanțe.
Avocatul lui Tăriceanu: Dacă s-au făcut presiuni asupra lui.
Somodi: Nu am sesizat nicio presiune în acest sens.
Avocat: Dacă era firesc să se facă inventarierea și dacă a fost efectuată.
Somodi: Era necesară, conform memorandumului dintre Guvernul României și Microsoft. Acolo s-a stabilit procedura de plată și că în fiecare an se face o inventariere. Din 2008 am început această procedură de inventariere, retroactiv. Ea trebuia să înceapă în 2006.
Acuzațiile procurorilor DNA în dosarul mitei lui Tăriceanu
Procurorii DNA susţin că Petru Berteanu a primit de la reprezentanţii companiei Fujitsu-Siemens suma de 2.581.519 dolari, prin intermediul unei societăţi offshore, reprezentând un procent de 10% din primele două acte adiţionale încheiate în legătură cu prelungirea licenţelor Microsoft.
Comisionul corespunzător celui de-al treilea act adiţional nu ar mai fi fost achitat din cauză că a fost instalat un nou guvern, din care Tăriceanu nu mai făcea parte.
Conform DNA, Berteanu i-a remis lui Tăriceanu 800.000 de dolari, prin plata parţială a datoriei pe care fostul premier ar fi avut-o faţă de o companie care îi furnizase consultanţă politică în perioada 2007-2008.
Restul de bani până la 2,5 milioane de dolari a rămas în patrimoniul omului de afaceri şi al unei persoane apropiate de acesta, suma fiind blocată parţial de autorităţile din Austria.
În cazul lui Berteanu, DNA a solicitat în rechizitoriu confiscarea sumei de 830.000 de euro, precum şi a sumei de 590.000 de euro de la persoana care a primit o parte din comision.
În acest scop, au fost indisponibilizate cinci imobile situate în Bucureşti evaluate la suma de 782.500 de euro, precum şi un cont deschis la o bancă din Austria.
Pe de altă parte, în ceea ce îl priveşte pe Tăriceanu, DNA a pus sechestru asigurător pe bunuri imobile până la concurenţa sumei de 800.000 de dolari, echivalent în lei – 3.204.640 de lei.