„Ce dietă ai?”, se aude glasul unui băiat așezat pe un șezlong mic, turcoaz, ca toți cei 40 de copii adunați în curtea Clubului sportiv Miramar din București, într-o după-amiază de septembrie, cu doar câteva zile înainte ca David Popovici să împlinească 17 ani.
„Mănânc bine dimineața”, spune David Popovici zâmbitor și se reazemă de spătarul scaunului. Apoi continuă conversația cu cei mici: „Acum am antrenament de la 7, voi de la cât aveți?”. Nici nu termină de rostit întrebarea că sar câțiva cu răspunsul: „De la 5 jumate”. Așa devreme se antrena și el mai de mult, își amintește David, dar și atunci mânca cu două ore înainte de bazin, pentru că se trezeau părinții mai devreme și îi aducea mic-dejunul la pat. „Mănânc cu ochii închiși, ca să dorm la loc, o fac de mic și văd că funcționează la mine”, povestește el.
Un bărbat înalt, strecurat printre copii și cei câțiva antrenori, se prezintă drept tatăl lui David și descrie meniul sportivului din această perioadă: un iaurt mare amestecat cu banane, chia, miere și fulgi de ovăz. David îl completează, căci are și alte ingrediente-minune: migdale și curmale. „Vă mai dau un pont”, spune tatăl sportivului, „după antrenament, cam de șase ani, David bea o combinație de lapte, miere și scorțișoară. Uneori lapte, miere și cacao”. Pentru că proteinele sunt importante. În plus, pâinea integrală ar fi bine s-o înlocuiască pe cea albă, iar cârnații să fie excluși.
Cum a ajuns la Jocurile Olimpice
„Vreți să vă arăt cele mai tari medalii pe care le am?”, își întreabă David colegii de bazin. Un răspuns prelungit vine în cor: „Daaaa!”, o reacție care se va tot repeta pe parcursul întâlnirii. Le înmânează copiilor trei medalii de aur și una de argint, câștigate la Campionatele Europene de Înot pentru juniori de la Roma din acest an, unde a doborât recordul mondial de 100 de metri liber.
În 2021, David a participat și la Campionatele Europene de la Budapesta, unde a avut prima întrecere de seniori la acest nivel, și a luat locul șase în finala de la 100 de metri liber. Ulterior, s-a calificat la Jocurile Olimpice (JO) de la Tokyo din vară și i-a ținut în suspans mai ales pe românii care l-au încurajat de la distanță pe Facebook.
După ce s-a uitat pe tabelă și și-a dat seama că va merge în Japonia, cel mai tânăr român de la JO s-a simțit „extrem de fericit”, dar rutina a rămas importantă, în ciuda bucuriei, așa că s-a dus imediat la masaj, nu la telefon, să-și sune părinții. „Am muncit atâta timp și totul s-a întâmplat în mai puțin de un minut”. Și tatăl lui și-a împărtășit mulțumirea cu cei prezenți: „E un vis pentru orice copil sportiv și el tocmai se calificase la cel mai important concurs din lume. M-am simțit grozav”.
În Japonia, David a concurat cu cei mai rapizi înotători din lume, fără limită de vârstă, și a ieșit pe locul patru în finala de 200 de metri liber – a scos cu două sutimi mai puțin decât sportivul de pe locul al treilea. Până acum a reprezentat Clubul Steaua, însă recent s-a transferat cu antrenorul lui la Dinamo.
„Woow!”, strigă un băiat care ține în ambele mâini o medalie de aur. „E grea?”, îl întreabă David. Unui elev cu rucsac în carouri alb negru David îi oferă o altă medalie, băiatul o ține și de șnurul albastru și se uită la David, care stă în soare. Se încruntă un pic din cauza luminii, dar imediat își îndreaptă atenția spre piesa rotundă. Doi copii mici arată cu degetul spre o medalie pe care o plimbă de la unii la alții înotătorii cu un cap mai înalți decât ei, așezați separat.
„Puțin mai bine decât ieri”
Adrian Rădulescu, antrenorul lui David, îi este alături la conversația cu cei mici și când nu mai au ei idei de întrebări, mai intervine el. Îi îndeamnă să spună, de pildă, dacă își mai amintește care a fost prima lui medalie. David rememorează un concurs de la Bazinul „Lia Manoliu”, unde a participat pe la 8-9 ani, atunci a plecat acasă cu o medalie.
„La 10 ani voiam să fiu primul, cel mai bun, și să înot cât mai repede!”, le povestește David copiilor despre perioada în care avea cam vârsta lor de-acum. Și-a împlinit visul, chiar la 10 ani a bătut primul record național.
David le explică cum a reușit să se țină de planul lui. „Când ajungeam la bazin, eram foarte adormit. Chiar dacă dați cu apă pe față dimineața, tot vă e somn, nu?”. „Daaa!”, răspund la unison. Secretul e intuitiv: dacă rămâi motivat și te duci la bazin, odată ce intri în apă, sigur te trezești. Până la urmă, după efort, urmează satisfacțiile: „La sfârșitul zilei eram bucuros cu ce am reușit să fac”, le mai spune David. „Am reușit să vin la bazin și să fac puțin mai bine decât ieri”.
Un record la antrenament: 11,2 km în trei ore
Curg noi întrebări din partea copiilor. „Cum ți-a părut Tokyo?”, e curios un băiat. David însă, în cele două săptămâni acolo, a văzut orașul numai prin geamul autobuzului, în drum spre bazin. De asta, i-ar plăcea să revină ca turist.
O fetiță de pe primul rând de șezlonguri pune o întrebare provocatoare: Cum ai pierdut medalia la doar două sutimi? Unghiile roase cu o seară înainte, care altfel i-ar fi putut aduce locul al treilea – o glumă a lui David preluată imediat de presă ca fiind explicația -, n-au avut legătură cu rezultatul lui. „Când înoți, nu știi ce timp ai, te mai uiți puțin. Nu recomand, dar în unele curse e bine să te uiți”, răspunde el. Pur și simplu nu a realizat cât timp mai avea.
„Cum ți se pare să faci performanță?”, vrea să știe o preadolescentă. Iar David nu ascunde efortul depus până acum. „Faci sacrificii, e ca o meserie. Nu e ușor, la un moment dat nu mai ai atât de mult timp pentru prieteni”.
Și numărul orelor de antrenament pe zi îi preocupă pe copii, mai ales pe o fată cârlionțată care îl tot filmează cu telefonul. Cam șapte ore pe zi cu schimbat, încălziri și sală. „O să ajungeți și voi așa!”, îi încurajează David. Numai înotul îi ia între două și patru ore. „Sunt și antrenamente foarte grele, alteori, când mă întorc din vacanță, am antrenamente mai ușoare. După Tokyo am fost în vacanță și, când m-am întors, am început ușor-ușor, detaliază sportivul”. La un antrenament, cel mai mult a înotat 11,2 km în trei ore. „Dacă vrei să înoți repede în concurs, trebuie să te străduiești la antrenamente”, precizează el.
Continuarea, pe Școala 9.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro