Cum a ajuns „brancardierul morții” să ucidă oameni ai străzii. „Dacă era respins sau întrerupt, Bota reacţiona violent”

Vă avertizăm că urmează detalii care vă pot afecta emoțional.

„Ţinea toate posturile şi mergea în fiecare duminică la biserică”, „avea vorba blândă” şi „era un om gospodar şi muncitor”, aşa îl descria pe Grigore Bota soţia lui.

El lucrase ca paznic pe la diferite firme din oraş, iar din 1999 se angajase brancadier la Policlinica nr. 2 din Baia Mare. Toţi colegii de serviciu spuneau despre el că „e harnic şi săritor”. Era pasionat de cofetărie, făcea prăjituri pentru nunţi şi botezuri, iar de sărbători primea comenzi pentru torturi.

Bărbatul a fost arestat în noaptea de 21/22 august 2000. A fost prins după ce a atacat cu un bolovan un om al străzii care a anunţat imediat patrula. Poliția era însă deja în alertă.

În perioada aprilie-august 2000, în Baia Mare, pe malurile râului Săsar şi lângă gara CFR din Baia Mare, fuseseră găsite 11 cadavre. Cu toţii erau oameni ai străzii, ceea ce indica aceeaşi victimologie. Legiştii au stabilit că ei muriseră începând din februarie 2000. 

Din cauza perioadei mari care a trecut de la deces şi până la descoperirea cadavrelor, în unele cazuri nu s-a putut stabili cu exactitate cauza morţii. Dar în majoritatea cazurilor s-a constatat că victimele fuseseră lovite în cap, ceea ce indica acelaşi modus operandi. Anchetatorii erau pe urmele unui criminal în serie.

Recomandări

Dosarul asasinatului de la Arad. Lipsurile care au dus la eliberarea suspecților și cine este marele absent din boxa arestaților

Iar în lucrarea sa de doctorat, „Investigarea crimelor şi criminalilor în serie”, chestorul șef de poliție Vasile Viorel dezvăluie că Bota, suspectat că a ucis încă cinci oameni, „la finalizarea anchetei, într-o discuţie confidenţială, sub cuvânt de onoare că nu voi divulga conţinutul, mi-a spus care este numărul real al victimelor sale”. 

Bota: „Dădeam ca-n armată, punct ochit-punct lovit”

În anchetă, Bota a declarat că a fost agresat sexual în copilărie şi că n-a putut avea niciodată o viaţă normală.

La 27 de ani, s-a căsătorit de formă, a continuat să aibă relaţii cu bărbaţi, iar după ce a înaintat în vârstă, „a început să frecventeze locurile virane, unde-şi găsea parteneri printre boschetarii care, de cele mai multe ori, acceptau o partidă de sex oral pentru o sticlă de băutură”, dezvăluie criminalistul Mihai Ion.

„Dacă era respins sau întrerupt, Bota reacţiona violent”, precizează în rechizitoriu procurorii. El le-a mărturisit că, dacă cineva îl înjura, se enerva şi-l pocnea în cap, „ca-n armată, punct ochit- punct lovit”, lăudându-se că, în perioada stagiului militar, fusese recompensat pentru rezultatele foarte bune obţinute la trageri. 

Recomandări

Trei măsuri arbitrare ale regimului comunist au cauzat catastrofa de la Certej. Un munte de nămol și cianură a îngropat de vii 89 de oameni

Cine au fost victimele sale

Pe 23 august 2000, în prezenţa avocatului din oficiu, Bota a fost audiat de procurorul de caz. Întâlnirea lor a fost înregistrată video.

Procuror: Deci, te rog să ne spui, în gară, când te-ai întâlnit cu bătrânul (victima Ioan G. – n.r.), ce s-a întâmplat din momentul în care ai ajuns lângă el?
Grigore Bota (evită contactul vizual, priveşte în gol): În momentul când am ajuns, bătrânul dormea. Sub boschet. Deci, sub salcia aia verde (gesticulează amplu). Aşa. Dormea în ghemuit, cu capul băgat acolo. Sub cap, avea o plasă cu boarfe, cu ronghiuri (zdrenţe – n.r.). Şi, când am ajuns lângă el, l-am lovit cu piciorul. În piciorul lui. S-a trezit, s-a sculat, l-am văzut că-i urât, deci îmbrăcat zdrenţăros, a început să… m-o luat că „ce-mi trebuie?”, a început să bolborosească pe acolo, io m-am dus în apropiere, imediat acolea, am luat o piatră ş-am dat în el. El era acolo jos, l-am nimerit cred că-n spate, în piept, nu ştiu în ce poziţie era culcat. Şi dup-aia…, la care, eu am plecat d-acolea, l-am lăsat acolo. Era un căţel mic, acolo, pe lângă el. Nu ştiu, al lui o fost sau s-o plimbat p-acolo, un căţelaş mic era p-acolo.

Lovit în cap, Ioan G. a murit din cauza fracturii craniene. Trupul lui a fost descoperit a doua zi. Lângă el, era înfipt în pământ cuţitul cu care „omul străzii” spera să se apere, dacă va fi atacat. Înainte să se culce, bătrânul îşi legase de un picior sfoara câinelui său, ca să nu-l piardă. Când au venit poliţiştii, câinele era tot acolo, păzind victima.

Recomandări

Șofer român de TIR blocat trei zile pe autostrada distrusă de inundațiile din Spania: „Nici în războiul din Iugoslavia nu am văzut așa ceva”

Martori: „A strigat «Fugiţi, mă, că vă omor şi pe voi!»”

A doua crimă recunoscută de Bota a fost comisă în seara de 3 august 2000. După lăsarea întunericului, el a mers pe malul drept al râului Săsar, unde dormeau trei „oameni ai străzii”. Unul dintre ei era Alexandru J., de 39 de ani, venit în Baia Mare dintr-un sat din Maramureş. 

„Dormea, eu l-am trezit”, a mărturisit Bota, „i-am cerut dacă vrea să aibă relaţii cu mine, s-a trezit, n-o vrut, o sărit la mine, io am luat o piatră. Am dat cre că în zona capului, unde i-am dat, după care l-am luat, l-am trecut peste gardul ăla de beton şi l-am târât până la marginea apei, acolo”.

Ceilalţi doi bărbaţi, martori fără voia lor la crimă, au declarat că Bota le-ar fi strigat, după ce l-a lovit pe Alexandru J. cu piatra în cap: „Fugiţi, mă, că vă omor şi pe voi!”. 

În aceeaşi săptămână, Bota a mers din nou pe malul râului Săsar, iar într-o seară, în apropiere de locul unde-l omorâse pe Alexandru J., l-a găsit dormind pe Vasile B., un bărbat de 38 de ani care devenise „om al străzii” din cauza alcoolului. 

Bota le-a povestit anchetatorilor că a încercat să-l trezească, lovindu-l uşor cu piciorul, însă acesta a făcut un gest violent către el. Furios, Bota a luat de jos un bolovan şi l-a lovit în cap pe bărbat, iar apoi, conform declaraţiei de recunoaştere a faptei, a întreţinut un raport sexual oral cu el. După aceea, a târât victima până pe malul râului şi a aruncat-o pe taluzul de piatră. 

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro